KPMG saluta noile propuneri privind contabilizarea contractelor de asigurare publicate in 20 iunie de catre Consiliul Standardelor Internationale de Contabilitate (IASB). ”Noul model de contabilizare a contractelor de asigurare propus de IASB ar urma sa sporeasca volatilitatea contului de profit si pierdere, dar ar reflecta cu mai mare acuratete riscurile si datoriile asumate de asiguratori, aducand contabilitatea asigurarilor in secolul 21 – cu costurile corespunzatoare asociate. Amploarea schimbarilor si complexitatea pe care o va presupune implementarea noilor propuneri nu trebuie subestimate. Cel mai probabil, consecintele acestor schimbari vor fi resimtite de catre asiguratori la toate nivelele organizatorice. Dificultatile se vor regasi in detaliile noilor propuneri, iar amploarea schimbarilor va depinde de modelele de contabilizare aplicate in prezent de catre asiguratori,” a declarat Gary Reader, coordonatorul KPMG la nivel global pentru servicii de consultanta in asigurari.
Publicarea acestor propuneri marcheaza un pas important catre implementarea unui cadru comun de raportare pentru asiguratorii din cea mai mare parte a lumii. Dezbaterile pe marginea acestui subiect au durat mai bine de 15 ani, iar acum proiectul se apropie de etapa de finalizare.
Frank Ellenbuerger, coordonatorul KPMG la nivel global pentru sectorul asigurarilor, a comentat: ”IASB a depus eforturi substantiale pentru imbunatatirea propunerilor privind contabilizarea contractelor de asigurare, raspunzand principalelor ingrijorari exprimate de catre partile interesate si mentinand in acelasi timp valoarea prezenta ca baza de evaluare a datoriilor ce decurg din contractele de asigurare –astfel incat perspectiva finalizarii standardului de raportare pentru asigurari este mult mai apropiata. Amploarea dezbaterilor care au avut loc pe marginea proiectului privind contabilizarea contractelor de asigurare demonstreaza ca nu exista un singur model care sa multumeasca pe toata lumea. Noile propunerile vor implica cel mai probabil un grad ridicat de complexitate, iar aceasta este ultima sansa pentru asiguratori si utilizatori sa influenteze standardul final. Data fiind diversitatea practicilor curente, KPMG considera ca este esential ca IASB sa finalizeze un standard global de raportare financiara pentru sectorul asigurarilor.”
Joachim Kölschbach, coordonatorul KPMG la nivel global pentru IFRS in asigurari, a comentat: ”Propunerile IASB vor influenta modul in care firmele de asigurare raporteaza profitabilitatea si pozitia financiara si vor determina cel mai probabil o crestere a volatilitatii contului de profit si pierdere si capitalurilor proprii pentru majoritatea asiguratorilor, data fiind cerinta de a reevalua in permanenta datoriile decurgand din contractele de asigurare la valoarea prezenta si nu pe baza costului istoric. Anumite reevaluari se vor efectua prin intermediul altor elemente ale rezultatului global din cadrul capitalurilor proprii. Masura in care acest mod de inregistrare va diminua volatilitatea contului de profit si pierdere si a capitalurilor proprii va depinde foarte mult de modul in care vor fi evaluate activele financiare asociate datoriilor din contractele de asigurare in linie cu propunerile de revizuire a IFRS 9 Instrumente financiare, respectiv la valoarea justa prin capitaluri proprii, la valoarea justa prin profit sau pierdere sau la cost amortizat. Necesitatea de a analiza implicatiile asupra gestiunii activelor si datoriilor va fi accelerata, deoarece este de asteptat ca prevederile IFRS 9 sa intre in vigoare inainte de propunerile privind contractele de asigurare.”
In plus, asiguratorii care subscriu contracte de asigurare de viata pe termen lung cu optiuni si garantii ar putea fi nevoiti sa raporteze modificarile in valoarea acestor elemente in contul de profit si pierdere. Drept rezultat, s-ar putea genera dezbateri cu privire la prezentarea in cadrul capitalurilor proprii si a altor modificari in datoriile decurgand din contractele de asigurare, precum si discutii cu privire la volatilitatea reziduala din cadrul contului de profit si pierdere si a capitalurilor proprii.
Propunerile revizuite introduc, de asemenea, o noua abordare in ceea ce priveste prezentarea contului de profit sau pierdere, a capitalurilor proprii si a situatiei pozitiei financiare, care ar urma sa modifice substantial modul in care asiguratorii – in special asiguratorii de viata – isi raporteaza performanta financiara. Astfel, veniturile din contractele de asigurare ar urma sa fie repartizate pe intreaga perioada de acoperire proportional cu valoarea serviciilor furnizate in fiecare perioada, conducand la raportarea unor valori diferite in ceea ce priveste primele subscrise fata de ceea ce se raporteaza in prezent.
Kölschbacha continuat: ”Aceasta ar urma sa fie cea mai mare schimbare in raportarea financiara cu care s-a confruntat pana in prezent majoritatea asiguratorilor – depasind cu mult adoptarea pentru prima dara a IFRS. Aceasta modificare va avea consecinte majore, si nu este nici o indoiala ca situatiile financiare ale asiguratorilor vor fi substantial diferite fata de cum arata in prezent.”
Tudor Grecu, Partner KPMG, coordonatorul KPMG in Romania pentru sectorul asigurarilor, comenteaza: ”Lipsa actuala de consecventa in modul in care diferiti asiguratori isi raporteaza rezultatele financiare face dificila analiza si compararea performantelor acestora de catre analisti si investitori. Emiterea unui nou standard global de contabilizare a contractelor de asigurari ar reprezenta un pas semnificativ in sensul cresterii transparentei si consecventei, cu beneficii atat pentru investitori cat si pentru sectorul asigurarilor. Astfel, demersurile initiate inca de anul trecut de catre Autoritatea de Supraveghere Financiara (Comisia de Supraveghere a Asigurarilor, la acel moment) privind tranzitia la IFRS in sectorul asigurarilor aduc si Romania in ceea ce ar putea reprezenta o noua lume pentru asigurari – o lume in care parametrii de evaluare a raportarilor financiare si perceptia tertelor parti interesate asupra asiguratorilor se va schimba.”
Este de asteptat ca noile propuneri sa rezulte intr-un accent mai mare pus pe intreaga situatie a rezultatului global (profit sau pierdere si alte elemente ale rezultatului global din cadrul capitalurilor proprii) decat numai pe contul de profit sau pierdere. Aceste schimbari in cerintele de raportare trebuie explicate analistilor, investitorilor si altor parti interesate.
Angela Manolache, director in cadrul departamentului de consultanta in afaceri al KPMG Romania, considera ca asiguratorii trebuie sa fie pregatiti pentru modificari majore in structurile de date si sistemele informatice, in modul de comunicare cu partile interesate precum si in gestiunea activelor si datoriilor. Profitabilitatea si oferta de produse ar putea fi afectate, iar asiguratorii ar putea fi nevoiti sa aloce resurse suplimentare pentru functiile financiare si actuariale. Eforturile de implementare a noilor propuneri se vor suprapune totusi intr-o anumita masura cu cele generate de modificarile privind contabilizarea activelor financiare si de noile cerinte de reglementare. Spre exemplu, asiguratorii din Europa pot identifica sinergii cu implementarea noilor modele Solvency II.
Gary Readerconcluzioneaza: ”Asiguratorii care incep sa se pregateasca inca de pe acum pentru valul de schimbari ar putea beneficia de sinergii in ceea ce priveste colectarea datelor, capabilitatile de modelare si investitiile in sisteme si resurse umane. Într-un fel sau altul, va trebui ca in cele din urma aspectele tehnice ale noilor propuneri sa devina operationale.”
Perioada in care pot fi formulate comentarii cu privire la noile propunerile se incheie la 25 octombrie 2013.
Despre KPMG
KPMG este reteaua globala de firme de servicii profesionale care furnizeaza servicii de audit, consultanta fiscala si in domeniul afacerilor. Ne desfasuram activitatea in 156 de tari si avem 152.000 de angajati in firmele membre din intreaga lume. Societatile independente membre ale retelei KPMG sunt afiliate la KPMG International Cooperative ('KPMG International'), o entitate elvetiana. Fiecare societate KPMG este din punct de vedere legal o entitate separata si distincta si se descrie ca atare.
In Romania si Republica Moldova, KPMG isi desfasoara activitatea in cadrul celor sase birouri din Bucuresti, Cluj-Napoca, Constanta, Iasi, Timisoara si Chisinau. În prezent dispunem de un numar de peste 650 de angajati si parteneri, atat cetateni romani, cat si straini.
