Q: De ce au reglementat tarile europene preturile la energie? Care sunt beneficiarii principali?
Zoltan Nagy-Bege: In ultimii 20 de ani, piata energiei a evoluat considerabil. In primul rand, productia a inregistrat o diversificare din ce in ce mai mare a surselor de energie ca urmare a dezvoltarii energiei regenerabile. In al doilea rand, tehnologia digitala a devenit tot mai integrat in partea de transport si distributie a energiei. In al treilea rand, in ceea ce priveste tranzactionarea si furnizarea de energie, ne asteptam ca aceasta dezvoltare sa continue, datorita potentialului oferit de digitalizare si de tehnologia blockchain.
De-a lungul anilor, productia, distributia si furnizarea de energie electrica si gaze naturale s-au dezvoltat pe baza unui monopol natural. Consumatorii nu stiau diferenta dintre distributie si furnizare, oferite de aceleasi companii, pana cand Comisia Europeana a fortat companiile sa separe aceste activitati. Aceasta decizie a Comisiei Europene de a deschide pietele de energie (energie electrica si gaze naturale) pentru concurenta a avut efecte spectaculoase atat asupra serviciilor si preturilor oferite de furnizorii de energie, cat si asupra reactiilor consumatorilor.
In multe tari europene, au aparut concurenti ai marilor companii energetice, iar pietele au evoluat rapid. Unele state membre europene, in special cele cu un nivel ridicat de trai, au liberalizat pietele de energie, permitand consumatorilor sa-si schimbe furnizorul de energie electrica si de gaze naturale. In tarile mai sarace sau cu un nivel de trai mai scazut, unde populatia este mai sensibila la fluctuatiile preturilor la energie, acest proces a fost unul mai lent, autoritatile preferand sa protejeze consumatorii cu preturi reglementate, cat mai mult timp posibil. Cu toate acestea, fiind presate de Comisia Europeana, au trebuit sa inceapa treptat procesul de liberalizare. In cazul Romaniei, primul pas a fost renuntarea la preturile reglementate pentru consumatorii industriali si apoi cresterea treptata a deschiderii pietelor pana la liberalizarea totala a pietei pentru consumatorii casnici.
In prezent, pentru a contracara anumite efecte ale pietei de energie, unele tari europene s-au reintors la preturi reglementate, in special pentru consumatorii casnici vulnerabili. Aceste masuri sunt, de obicei, temporare sau vizeaza sa ajute doar categoriile de consumatori vulnerabili.
Daca tendinta globala este de a liberaliza furnizarea de energie, lucrurile sunt clare in ceea ce priveste distributia si transportul. Aceste servicii constituie inca un monopol natural, deoarece nu va fi niciodata profitabil sa fie doi sau mai multi distribuitori sau transportatori intr-o anumita zona geografica. Aceste servicii vor ramane activitati reglementate, iar componentele pretului final al energiei, prin intermediul tarifelor de distributie si de transport, vor ramane sub supravegherea autoritatilor de reglementare.
Q: Preturile reglementate inseamna intotdeauna niste facturi mai mici pentru consumatori?
Zoltan Nagy-Bege: Nu neaparat, dar daca intentia este de a proteja anumite categorii de consumatori - in special pe cele vulnerabile – preturile reglementate sunt de obicei mai mici decat cele de pe piata libera. Avem totusi exemple contrare. Efectele liberalizarii pietelor de energie electrica si gaze naturale din Romania au inceput sa se simta la nivelul consumatorilor casnici numai dupa 2015, desi posibilitatea de schimbare a furnizorului exista din 2007. Dupa 2015, multe companii, furnizori de energie electrica sau de gaze naturale au inceput sa vina cu oferte mai avantajoase in comparatie cu preturile reglementate stabilite de Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei (ANRE) pentru furnizorii impliciti sau de ultim resort.
Preturile reglementate au fost mentinute pana la 1 aprilie 2017 in cazul gazelor naturale si, respectiv, 1 ianuarie 2018 pentru energia electrica. In aceasta perioada, aproximativ 20% dintre consumatorii de energie electrica si 10% dintre cei de gaze de la nivelul gospodariilor au trecut pe piata libera, in primul rand datorita preturilor mai avantajoase oferite. Desigur, in cazurile in care preturile reglementate sunt destinate consumatorilor vulnerabili, o vulnerabilitate generata de nivelul veniturilor lor, este evident ca aceste preturi reglementate sunt menite sa ii sprijine in vederea reducerii impactului costurilor energiei.
Q: Strategia energetica de la nivelul Uniunii Europene are eficienta energetica ca una dintre cele cinci dimensiuni ale acesteia si declara ca aceasta trebuie tratata ca sursa de energie in sine. Investitiile in eficienta energetica s-au dovedit a fi una dintre cele mai eficiente modalitati de a sprijini tranzitia catre o economie cu emisii reduse de carbon. Cum se pozitioneaza Romania in ceea ce priveste eficienta energetica?
Zoltan Nagy-Bege: Romania are performante foarte bune in ceea ce priveste energia regenerabila si eficienta energetica, iar tinta de 24% energie regenerabila pentru 2020 a fost deja depasita, iar in 2017, potrivit Eurostat, procentul a fost de 24,5%. In cadrul obiectivelor nationale ale Strategiei Europa 2020 privind energia si schimbarile climatice, cresterea eficientei energetice este una dintre cele trei prioritati nationale, alaturi de reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera si cresterea ponderii energiei regenerabile in consumul final brut de energie.
Astfel, potrivitRaportului de tara pentru Romania din 2019, Comisia Europeana estimeaza ca Romania este in grafic si va atinge tinta de eficienta energetica din 2020 de 43 Mtoe, exprimata in consumul de energie primara. Cu toate acestea, atat consumul primar, cat si cel final au crescut in 2017 si sunt necesare eforturi continue pentru a limita consumul de energie in contextul cresterii economice.
In fiecare an, pe 5 martie, este sarbatorita Ziua Mondiala a Eficientei Energetice. Marcarea aceastei zile reprezinta o oportunitate de a aduce in discutie eficienta energetica care are avantaje multiple pentru operatorii economici si consumatorii de energie. Astfel, fiind un pilon cheie al economiei, este necesar ca factorii de decizie sa aiba mai multa putere in ceea ce priveste politicile si masurile active de crestere a eficientei energetice, pentru atingerea obiectivelor nationale.
Energia cea mai ieftina este cea pe care nu o consumati, iar consumatorii de energie joaca un rol esential in sprijinirea solutiilor inovatoare de energie regenerabila si de economisire a energiei prin participarea activa la tranzitia energetica, fiind informati cu privire la oportunitatile de imbunatatire a calitatii vietii si a mediului, precum si o crestere economica durabila.
Q: Cat de mare este astazi piata europeana a energiei? Este o nisa, ca o retea inchisa, sau are un potential bun pentru o crestere viitoare?
Zoltan Nagy-Bege: Potentialul pietei europene a energiei este enorm. Nu este deloc o nisa. Uniunea Europeana si-a asumat rolul de lider in domeniul schimbarilor climatice si doreste sa devina un model pentru decarbonizare, motiv pentru care are un program ambitios prin care doreste sa elimine treptat toate unitatile de productie poluante si sa treaca la productia de energie electrica curata. Acest proces se numeste tranzitie energetica.
Obiectivul Comisiei Europene este o Uniune Europeana cu emisii zero pana in 2050, cea mai ambitioasa politica climatica a oricarei economii mari. Un studiu efectuat de Eurelectric arata ca decarbonizarea prin electrificare (vehicule electrice, pompe de caldura, procese electrificate etc.) va dubla cererea de energie electrica in UE pana in 2050 (de la un nivel anual, in prezent, de 3000 TWh pana la 6000 TWh in 2050). Acest drum al tranzitiei energetice deschide oportunitati pentru orice tehnologie care prezinta o alternativa mai putin poluanta decat cele existente.
Aici nu vorbim doar despre energia regenerabila, care, evident, reprezinta obiectivul final, si cu siguranta vom avea tot mai multe investitii in acest domeniu. Vorbim, de asemenea, despre productia de energie electrica care utilizeaza gaze naturale, una dintre cele mai curate surse de energie, biogazul, care are un potential urias pentru rezolvarea problemelor legate de poluare a mediului sau centralele nucleare. Aceasta abordare deschide un imens potential pentru investitiile in gaze naturale, producatori de gaze naturale, noi conducte transfrontaliere sau terminale de gaz natural lichefiat (GNL).
Q: Liberalizarea pietelor europene de gaze naturale este recunoscuta ca un succes de catre analistii din industrie. Dar liberalizarea nu a reusit sa realizeze un alt obiectiv-cheie – diversificarea ofertei. Europa importa acum mai multe gaze naturale rusesti ca oricand. Ce defineste, intr-adevar, succesul in liberalizarea pietei gazelor naturale?
Zoltan Nagy-Bege: Nu sunt de acord. Daca ceva se intampla chiar acum in Europa, tocmai aceasta este: diversificarea surselor. Chiar daca in prezent vedem doar extinderea aprovizionarii cu gaze naturale rusesti, cred ca rusii stiu foarte bine ca a aparut concurenta. Europa are alternativa gazelor naturale din Orientul Mijlociu sau din Marea Caspica, din Marea Nordului sau din Marea Neagra, iar, mai recent din Cipru, Egipt, sau GNL din Statele Unite ale Americii. Aparitia acestor concurenti îi indeamna pe rusi sa se implice in tot mai multe proiecte transfrontaliere de transport, precum North Stream II, South Stream, TAP, TANAP etc. Desigur, exista si consideratii geopolitice, insa concurenta nu este neglijabila.
Existenta concurentei si aparitia unor alternative sunt binevenite si ne ofera mai multe optiuni, ceea ce va conduce, in cele din urma, la o pozitie de negociere mai puternica cu partenerii rusi. Faptul ca Europa prefera in prezent gazul predominant rusesc, cred ca este o situatie conjuncturala, dar aceasta nu inseamna dependenta totala de Rusia. Cred ca suntem suficient de inteligenti si precauti sa avem intotdeauna alternative. Cred ca aceasta este cheia succesului in ceea ce priveste liberalizarea: mai multe surse de aprovizionare, mai multi parteneri si rute de transport cu acces nediscriminatoriu fata de terti, alternative la gazele rusesti, precum si la cele norvegiene, olandeze (care dau semne de declin) sau GNL din SUA.
Q: Autoritatea Nationala de Reglementare in Energie - ANRE a aprobat recent metodologia (legislatia secundara) privind reglementarea pretului gazelor naturale. ANRE a declarat ca noua metodologie nu va conduce la cresterea preturilor pentru populatie si va asigura accesul transparent si nediscriminatoriu pentru toti consumatorii autohtoni la gazul natural derivat din productia interna, la o rata de 68 RON (14,3 EUR) per MWh. Preturile gazelor naturale vor fi reglementate incepand cu aprilie 2019, pana in februarie 2022. La ce sa ne asteptam?
Zoltan Nagy-Bege: La sfarsitulanului 2018, Guvernul Romaniei, pentru a proteja consumatorii de energie, a decis sa reintroduca preturile reglementate la energie electrica pentru consumatorii casnicisi si a blocat pretul gazelor naturale din productia interna pe o perioada de trei ani la 68 lei/MWh. Pentru a intelege contextul si motivele acestei decizii, trebuie sa ne uitam la o imagine de ansamblu a situatie isi a istoriei liberalizarii. In 2016, guvernul roman a decis liberalizarea pe deplin a pietei angro de gaze naturale incepand cu 1 aprilie 2017. Decizia a considerat ca pretul gazelor naturale importate a continuat sa scada, existand riscul ca, mentinand calendarul de liberalizare, pretul minim de vanzare al gazului din productia interna sa fie mai mare decat pretul gazului importat. Astfel, atingand convergenta celor doua preturi undeva intre 60-65 lei/MWh, decizia de liberalizare parea justificata, dar inca din vara anului 2017, preturile la gazele naturale pe pietele interne si cele internationale au inceput sa creasca, de la 64 lei/MWh in aprilie 2017, la aproape 130 de lei/MWh in decembrie 2018.
Avand in vedere aceasta evolutie a preturilor, intr-o perioada relativ scurta de timp in care cererea de gaze naturale nu a crescut semnificativ, nici costurile de productie, decizia guvernului de a limita pretul gazului din productia interna poate fi justificata de dorinta de a proteja consumatorii casnici, pe de o parte, si industria consumatoare de gaz, sau IMM-urile care au simtit totusi cresterea valorii preturilor la gaz, pe de alta parte.
Desigur, din punctul de vedere al directivelor si regulamentelor europene, masura poate fi considerata inadecvata, fapt deja constatat de Comisia Europeana, care la 7 martie 2019 a initiat deja o procedura de incalcare a dreptului comunitar impotriva Romaniei pentru aplicarea incorecta a Directivei privind gazul si Regulamentul privind securitatea aprovizionarii.
In cadrul acestei proceduri vor avea loc discutii cu forumurile specializate ale CE, care vor decide mentinerea, modificarea sau abrogarea masurilor prevazute in Ordonanta de Urgenta a Guvernului (OUG) 114/2018. Dar pana atunci, ANRE are obligatia de a implementa masurile prevazute in OUG 114/2018, modificata intre timp prin OUG 19/2019, si a elaborat o serie de reglementari pentru aplicarea preturilor reglementate pentru consumatorii casnici de energie electrica, precum si pretul limitat al gazelor naturale din productia interna, consumatorii de gaze de uz casnic si producatorii de caldura care utilizeaza gaze naturale pentru energia termica livrata consumatorilor casnici.
Ca rezultat al OUG 114/2018, putem spune ca in anul 2019, preturile pentru consumatorii casnici nu vor creste nici la electricitate, nici la gaze naturale. Dar, avand in vedere ca prin reglementarile din anul 2018, ANRE a stimulat pe termen lung, si majoritatea furnizorilor si-au acoperit nevoile de energie electrica si gaze naturale pentru clientii lor intr-o proportie destul de mare, prin contracte pe termen mediu si lung, nu ne putem astepta la o scadere a preturilor platite de consumatorii casnici in 2019, incepand din 2020.
Q: Cata transformare este necesara in sectorul gazelor naturale pentru a atinge obiectivele UE privind climatul pana in 2050?
Zoltan Nagy-Bege: Piata gazelor naturale joaca un rol foarte important in tranzitia energetica si in realizarea obiectivelor UE privind schimbarile climatice pentru 2050. In martie 2019 a fostlansat studiul "Gaz pentru climat, cum poate gazul sa ajute la atingerea obiectivului Acordului de la Paris intr-un mod accesibil". Aceasta cercetare evalueaza costul optim al decarbonizarii complete a sistemului energetic al UE pana in 2050 si rolul si valoarea gazelor regenerabile si cu emisii scazute de carbon utilizate in infrastructura de gaze existenta, comparand doua scenarii: "gaz minim" si "gaz optimizat".
Problemele sunt extrem de complexe, dar foarte pe scurt concluziile principale ale studiului sunt:
1. Decarbonizarea completa a sistemului energetic necesita cantitati substantiale de energie electrica produsa din surse regenerabile. Productia de energie electrica va dubla productia de energie electrica din surse regenerabile – energia eoliana si solara va creste de zece ori.
2. Cresterea energiei eoliene si solare necesita productie dispecerizata de energie electrica bazata pe biomasa solida sau pe gaze naturale. Depozitarea energiei in baterii este nerealista chiar si la costuri reduse.
3. Decarbonizarea completa a productiei de caldura industriala la temperaturi inalte necesita consumul de gaze naturale.
4. Retelele existente de gaze asigura fiabilitatea si flexibilitatea sistemului energetic. Acestea pot fi utilizate pentru transportul si distribuirea metanului si a hidrogenului din surse regenerabile.
Cu toate acestea, nimeni nu are iluzia ca resursele fosile vor ramane neschimbate. La nivel european, subiectul inlocuirii gazelor naturale este deja pe ordinea de zi. Solutia cea mai convenabila pare sa fie hidrogenul, stocarea de hidrogen si transportul prin infrastructura actuala de gaze naturale. Productia de hidrogen implica un consum mare de energie electrica. Atunci cand majoritatea unitatilor de productie din UE vor fi energiile regenerabile, ele vor provoca dezechilibre in sistemele energetice, deoarece produc energie electrica atunci cand sufla vantul, atunci cand este soare, nu cand este necesar.
In acele momente in care centralele electrice pentru energie regenerabila produc dezechilibre, energia electrica ar putea fi utilizata pentru a produce hidrogen, pentru a echilibra sistemul electric, apoi hidrogenul poate fi stocat si transportat in depozitele si retelele existente de gaze naturale si utilizat mai tarziu pentru a produce energie electrica sau chiarpoate fi utilizat in transportul rutier. Schimbarile din sectorul gazelor naturale vor avea loc in primul rand pentru ca aceasta resursa se va sfarsi, dar pana atunci va contribui la schimbarea energetica (tranzitia energetica), iar in prezent deja cautam si chiar gasim solutii pentru perioada de dupa epuizarea gazelor naturale.
