Cred cu tarie ca pentru dezvoltarea viitoare a Romaniei, agricultura reprezinta astazi o mare sansa, beneficind de o mare oportunitate data de cererea tot mai ridicata, atat pe piata interna dar mai cu sema pe cea externa, de produse agricole si de alimente.
In acest context in care, dintre toate tarile Uniunii Europene, Romania dispune de cele mai mari rezerve si ar fi nedrept si total gresit sa nu profite de acest moment, de aceasta oportunitate. Rezerva agricola a Romaniei este data in primul rand de faptul ca inca milioane bune de hectare nu sunt cultivate, ceva ce nu se intampla in alte tari europene, iar in al doilea rand pentru ca randamentele medii obtinute pe terenul arabil romanesc sunt la jumatate celor obtinute in Uniunea Europeana.
O simpla matematica
Numai prin cultivarea celor cca. 2 mil. ha, astazi neluate in cultura, s-ar produce in plus, la o medie de 5 to ha, cca. 10 mil. tone produse agricole ( cereale si plante oleoginoase), iar prin dublarea productiei medii pe ha de la 2,5 to/ha la 5 to/ha s-ar realiza in plus cca. 25 mil. tone. Deci Romania ar putea realiza astfel o disponibilizare suplimentara de 35 milioane tone produse agricole, ceea ce la un pret mediu de 300 €/to reprezinta peste 10 miliarde euro, solutie sigura ca sa nu ne mai imprumutam la diverse fonduri internationale.
Grav este ca la aceasta data atat politicienii, cat si guvernantii tarii nu au o strategie in acest domeniu. Ca o prioritate absoluta ar fi aceia ca in primul rand ar trebui sa stim exact ceea ce vrem sau ce dorim sa facem, in acest domeniu important al economieii nationale. Dorim ca agricultura sa dea o sansa Romaniei si din importatori sa devenim mari exportatori de produse alimentare? Sau dorim sa ramanem tributari tarilor din jurul nostru ( a se citi UE).
Prioritati si strategii
In cazul in care se accepta prima varianta, ar trebui stabilite caile si directiile viitoare de actiune cum ar fi:
1.Atragerea in cultura a intregii suprafete de arabil a tarii ( cca. 10 mil.ha).
2. Utilizarea mai buna a celor 4 mil. ha de pasuni prin interventii in cresterea potentialului de productie a acestora. Aceasta reprezinta pentru noi o rezerva de o valoare extraordinar de mare astazi greu de comensurat.
3. Maximizarea randamentelor pe hectar prin:
- refacerea si repunerea in functiune a sistemelor de irigatii pentru asigurarea apei la nivel de sola, la preturi reale si nu la nivel de sistem, cum inca mai gandesc unii ( ex. Israel, Spania, etc.);
- sprijinirea cresterii numarului si al marimii exploatatiilor agricole comerciale prin incurajarea formelor asociative ;
- cresterea competitivitatii exploatatiei prin dotare in continuare cu masini, tractoare, combine si echipamente de nivel tehnologic ridicat;
- asistenta din partea statului, prin prognoza si avertizarea in domeniul atacului de boli si daunatori, cat si cel meteo;
- imbunatatirea calitatii personalului ce lucreaza in agricultura de la nivelul mediu pana la cel universitar. Scoala agricola romaneasca a decazut foarte mult in ultimii ani
4.Cresterea gradului de integrare a produselor agricole in Romania, in sensul extinderii sectorului de crestere a animalelor, dezvoltarea unei industrii nationale moderne de prelucrarea produselor agricole.
5.Sprijinirea refacerii sistemului de cercetare agricola romaneasca si infiintarea unui sector nou pe cat posibil privat de “ consultanta agricola”.
6. Sprijinirea cresterii si diversificarii unui sector autohton de producerea ingrasamintelor chimice. Extinderea ingrasamintelor lichide gazoase si a celor cu degajare lenta.
7. Realizarea unei campanii sustinute pentru promovarea produselor agricole romanesti, promovand chiar mai agresiv brand-ul “ Produs in Romania”.
8.Incurajarea si chiar sustinerea unor culturi sau produse care au in Romania conditii deosebit de favorabile de crestere si dezvoltare cum ar fi: soia, legumele specifice, etc. precum si a celor care imbogateste solul cu azot biologic.
9.Sprijinirea si incurajarea cultivarii de produse “ bio” care au o piata din ce in ce mai mare, datorita cererii mereu crescand de catre o categorie de consumatori cu posibilitati financiare ridicate. Cresterea gradului de accesibilitate catre toti consumatorii (politica pretului).
10.Crearea de facilitati fiscale, respectiv o perioada de gratie pentru tinerii fermieri sau pentru cei care investesc pentru prima data in agricultura.
Cine pierde si cine castiga in agricultura din Romania
Din punctul meu de vedere, din cauza modului in care functioneaza astazi in tara noastra agricultura, marele perdant este in general poporul roman si in mod special agricultorii si toti cei a caror existenta este legata de aceasta ramura a economiei nationale.
Pierdem pentru ca nu actionam ferm intr-un domeniu in care avem sansa si traditie, pentru ca ramanem intr-un decalaj continuu de competitivitate si prin nealocarea de resurse in momente deosebit de favorabile.
Pierdem pentru ca avem cel mai faramitat teren agricol din Europa si cele mai multe ferme de subzistenta in comparatie cu cele comerciale.
Pierdem pentru ca doar in cateva exceptii au fost folosite in mod constructiv si creator ceea ce am avut bine facut in trecut ( asociatii, adaposturi de animale, sole mari, abatoare, sectii de mecanizare, etc), restul a fost distrus cu multa patima.
Pierdem datorita neprofesionalismului in care s-au abordat problemele taranimii in general si al agriculturii in special.
Recoltarea fondurilor europene
Fondurile nationale si europene alocate agriculturii pana in prezent au facut sa apara pe harta Romaniei ferme si exploatatii agricole comparabile cu cele europene, ceea ce este un fapt deosebit de bun.
In continuare fondurile europene ce se vor aloca, cred ca vor fi bine utilizate in directia modernizarii agriculturii si pentru imbunatatirea conditiilor pentru viata la tara.
Totusi cred ca nu s-a facut ceea ce trebuia facut pentru ca absorbtia fondurilor sa fie in proportie apropiata de 100%.
Astfel, propun ca in locul institutiilor existente cu rol de aprobare si control sa constituiminstitutii cu rol complex de elaborare, aprobare si control a documentatiei pentru accesarea de fonduri europene, in sensul ca fermierul ar trebui doar sa solicite si sa-si dovedeasca eligibilitatea, pentru aceste fonduri, urmand ca el sa se ocupe de productia agricola, iar institutia respectiva sa-i puna la indemana proiectul si toate aprobarile pentru accesarea acestora. Pe aceasta cale ar fi crescut considerabil gradul de absorbtie al fondurilor europene, iar institutiile respective s-ar fi finantat legal chiar din aceste fonduri, intrcat este cunoscut faptul ca o parte din acestea sunt destinate tocmai proiectarii si avizarii lor.
Oportunitati de investitii
Cele mai mari oportunitati pentru investitii in agricultura cred ca sunt in domeniul irigatiilor, atat in infrastructura, cat si in echipamente pentru aplicarea udarilor, in cresterea animalelor, in spatii de depozitare, in bioenergie, pomicultura, viticultura si legumicultura, precum si in unitati moderne de procesarea produselor agricole.
Competitia in agricultura interna este data inca de decalajul tehnologic, de traditionalism, de lipsa unor forme reale de consultanta, de lipsa unei piete sigure si din lipsa unor organizatii ale agricultorilor.
Concurenta in cadrul agriculturii europene este data de decalajul tehnologic, de experienta si de nivelul de pregatire profesionala a celor care fac productie agricola, dar si de inechitatea acordarii sprijinului pe suprafata, din tarile Uniunii care este de trei – patru ori mai mare fata de cel romanesc (130/450 €/ha).
Cat priveste perspectiva cererii si ofertei de produse agricole, un viitor bun este asigurat pentru producatorii agricoli. Pe baza de determinari stiintifice rezulta ca deficitul de hrana continua sa se accentueze odata cu incalzirea globala, a pierderilor de sol fertil si de apa, cat si pe fondul cresterii continue a populatiei globului pamantesc.
Terenuri agricole – pret pe investitii
Preturile terenurilor agricole in Romania au avut o evolutie fireasca cu un avant mai sustinut din ultimii ani.
Romania cu conditii agricole bune, dar nu foarte bune, determinate de calitatea solului si conditiile climatice specifice intr-o piata comuna a Uniunii Europene, va urma trendul acestuia.
Unele angajamente cu Uniunea Europeana, conditiile actuale determinate de evenimentele in care sunt implicate unele banci, s-ar putea sa asistam in perioada urmatoare la crestera apetitului unor investitori de a-si consolida castigurile, investind in terenuri agricole sau activitati agricole. Actuala actiune guvernamentala a retrocedarilor, deasemeni s-ar putea sa influenteze comertul cu terenuri agricole, cu siguranta din punctul de vedere al volumelor si mai putin previzibil daca si al preturilor.
Dezvoltarea unei piete funciaresi infiintarea in Romania a unei Burse a terenurilor agricole, ar fi un fapt deosebit de favorabil, atat pentru economia tarii in general, dar in mod deosebit si in cresterea capacitatii posesorilor de terenuri de a accesa credite pe baza ipotecarii acestora.
In agricultura dupa opinia mea nu se poate face foarte mult prin masuri pe termen scurt, pentru ca si ca sa cultivi graul ai nevoie de zece luni, pe parcursul a doi ani calendaristici.
Din pacate au trecut 23 ani de la inlocuirea agriculturii socialiste cu cea capitalista, mai bine zis dupa lichidarea celei dintai prin lege, politicienii si guvernantii au avut timp suficient pentru a gasi solutii chiar si pe termen lung pentru a face-o pe cea de a doua competitiva, durabila si performanta. Dar n-au reusit. Pentru ca n-a fost suficienta vointa politica si as zice ca n-a fost suficienta pricepere, avand in vedere ca soarta agriculturii in cea mai mare parte a fost hotarata de personae care n-avut nici o legatura cu agricultura.
