LEADERS INSIGHTS – Interviu cu Marius Persinaru, Antreprenor si Consultant strategic si organizational
Am inceput acest proiect pentru a putea aduce in fata dumneavoastra lideri remarcabili ai mediului de afaceri romanesc, cu care sa putem discuta despre adaptarea la noua realitate economica. Astazi, avem placerea de a-l avea alaturi de noi pe dl Marius Persinaru, unul dintre managerii romani cu o mare experienta in conducerea unor companii multinationale, si vorbim aici de XEROX in Romania, dar si in alte tari, precum Cehia, Slovacia sau Ungaria, si Schneider Electric. La inceputul acestui an, Marius a decis sa se reintoarca catre antreprenoriat, incepand o activitate de consultanta, dar si pentru a se dedica unei mai vechi pasiuni, si anume fabricarea de suc natural de mere, sub brandul Mar de Bran.
DUMITRU ION: Multumesc, Marius, ca esti alaturi de noi, in incercarea de a oferi managerilor si antreprenorilor romani solutii, informatii, experiente sau practici de succes care sa ii ajute in managementul companiilor lor!
MARIUS PERSINARU: Multumesc pentru invitatie si pentru cuvintele frumoase! Intotdeauna mi-a placut sa fiu cu voi la evenimentele voastre, pentru ca adauga foarte multa valoare.
DUMITRU ION: Multumim si noi pentru aprecieri, Marius! Am sa incep cu o intrebare cu un caracter mai general. Cum vezi situatia economica acum cand ne pregatim de o reluare a activitatii?
MARIUS PERSINARU: O vad neclar si optimist, daca ma intrebi...Neclar pentru ca, la nivelul asta macrocoeconomic nu sunt calificat sa raspund...Cred ca putini se pricep, iar eu nu cunosc foarte multi din segmentul asta. Dar, parerea mea in mare este ca ce a facut criza asta, a pus cam toate sistemele sub stres. Si cand ma refer la toate sistemele, ma gandesc incepand de la capital, pana la relatiile de munca, trecand prin leadership, prin strategiile corporatiilor mari, cam totul e testat acum. Ce vreau sa zic cu asta e ca nu cred ca vor supravietui toate. Nu ma refer la business-uri, ci la sistemele de care vorbeam. Ce ma ingrijoreaza in momentul acesta (am si o ingrijorare, in afara de optimismul acela), ma ingrijoreaza ce se intampla cu consumul, pentru ca, consumul in Romania eu il vedeam ca o mare oportunitate a pietei interne, ori, ce face criza asta acum, pune o mare frana. Sigur, depinde de segmente, dar pune o mare frana. Pe de alta parte, pentru afaceri, afacerile locale, acuma sigur ca se vehiculeaza tot soiul de curbe de redresare, pentru ca vine o redresare, de asta am spus ca sunt optimist; ca o sa fie in U, in V, in W, in L, eu cred ca afacerile locale din Romania le vor experimenta chiar pe toate. Si, pana la urma, daca stam sa ne gandim, cam la asta se reduce toata discutia: cam cum va arata curba asta pentru fiecare din noi; pentru ca nu va fi la fel, nu va fi la fel pe industrii - ganditi-va cum arata industria turismului in momentul acesta, prin comparatie cu retailul, si mai ales cu retailul eCommerce, cum arata industria restaurantelor, cum arata industria de servicii - deci sigur vor fi diferente de redresare intre ele, dar chiar si in cadrul aceleiasi industrii cred ca vor fi diferente foarte mari pentru fiecare afacere, pentru ca reactiile organizatiilor vor fi diferite, deci va fi foarte interesant de urmarit. Spuneam ca sunt optimist pentru ca...nu am niciun motiv! Asa sunt eu, optimist!
DUMITRU ION: Multumesc mult, Marius! Ma bucur ca esti optimist! Este clar ca lucrurile vor evolua in mod diferit, in functie de specificul fiecarei afaceri. Acum, pornind de la experienta ta anterioara de lider al unor companii multinationale, dar si cea de antreprenor, care sunt principalele lucruri la care liderii companiilor ar trebui sa fie foarte atenti in continuare?
MARIUS PERSINARU: Intai si intai, cash-ul. Si cand ma refer la cash, nu spun neaparat disponibilul de prin banci sau din alte parti, dar mai ales accesul la resursele financiare. Asta ar fi primul. Aici povestea este in felul urmator: in Romania, inainte de criza, economia se baza foarte mult pe creditul de furnizori. Criza va inaspri putin relatiile din lant. Ce inseamna asta? Ca este foarte posibil ca business-urile sa apeleze la alte surse de finantare, pentru ca nu le vor mai gasi asa usor la furnizori. Deci prima ar fi cash-ul. Al doilea lucru la care cred ca lumea ar trebui sa fie foarte atenta, e unul mai vast si se refera la relatiile cu ceilalti participanti din joc. Si cand ma refer la ceilalti participanti ma gandesc la clienti, la angajati, la furnizori si, de ce nu, la investitori. Cred ca e un moment foarte interesant in care se va face multa curatenie, sau ar trebui sa se faca curatenie. Ar trebui sa scape afacerile de toate elementele toxice, indiferent ca vorbim de clienti care ne costa prea mult, de angajati toxici in organizatie si asa mai departe. Cam astea doua ar fi: cash-ul, sau accesul la resurse si relatiile cu participantii din jocul economic.
DUMITRU ION: Multumesc foarte mult. Acum, care sunt recomandarile tale pentru managerii companiilor romanesti, pornind de la cele 3 directii principale pe care le mentionai intr-o interventie anterioara, si anume: reconstruirea pietelor, transformarea relatiilor de munca si adaptarea la cerintele clientilor in noul context.
MARIUS PERSINARU: Tin minte cand vorbeam atunci, incepusem de la strategie, de la regandirea strategiei si plecasem inclusiv de la ce fel de produse si ce fel de servicii imping business-urile noastre in piata... Apropo, am vazut o stire foarte recent despre Hertz, care a apelat la protectia falimentului. Hertz are datorii de 19 mld USD, o flota de masini de 700 mii. Eu cunosc foarte multi antreprenori si business-uri, dar antreprenori romani care au business-uri foarte de succes in domeniul asta. De ce? Pentru ca au stiut sa se reinventeze. Deci, pe de o parte era vorba de reinventarea strategiei, asta era prima: reconstruirea pietelor, cum ai spus tu, iar al doilea aspect - referitor la transformarea relatiilor de munca, sigur ca munca, acum pe perioada pandemiei, dar se pare ca va mai continua, se cam transforma. Adica echipele pe care liderii le conduc devin foarte virtuale, daca pot sa spun asa. Evident, relatiile de munca trebuie schimbate in consecinta. Ganditi-va la ce inseamna motivare, ce inseamna construirea unor obiective, cum masori performanta si eficienta. Deci asta ar fi al doilea. Clientii au descoperit noi canale de achizitie a produselor si a serviciilor. Intrebarea va fi in ce masura sunt business-urile noastre capabile sa foloseasca, sa urmareasca aceste noi tendinte. Si, in mod cert, daca clientii capata acces la noi canale, clar vor fi si experientele lor - altele. Intrebarea e daca vor fi pozitive, sau nu. Recomandarea mea pentru cele 3 directii de care vorbeam, de fapt se refera la agilitate. Business-urile trebuie sa fie foarte agile. Ceea ce va face diferenta, cum spune englezul, este viteza de reactie la schimbare. Si apropo, asta pe toate cele 3 directii de care vorbeam! Strategie de business, transformarea relatiilor de munca intern si, in mod evident, experientele livrate clientilor.
DUMITRU ION: Multumesc foarte mult! E clar ca in aceasta perioada, o reactie rapida este determinanta. As vrea insa sa te intreb si care sunt lucrurile pe care managerii NU ar trebui sa le faca?
MARIUS PERSINARU: Micromanagementul a fost intotdeauna toxic, dar cred ca in momentul acesta el devine in mod absolut evident dusmanul agilitatii de care vorbeam mai devreme. Pentru ca omoara si raspunderea si initiativa individuala. Deci daca e un lucru pe care NU ar trebui sa il mai faca managerii de succes, acela ar fi micromanagementul!
DUMITRU ION: Trecand acum spre rolul tehnologiei: Satya Nadela, CEO-ul Microsoft, spunea cu ceva timp in urma ca este uimit de ritmul transformarilor digitale in companii, in ultimele doua luni avand loc evolutii care, in mod normal, ar fi durat peste 2 ani. Cum crezi ca trebuie abordat acest aspect de catre managerii companiilor romanesti?
MARIUS PERSINARU: Acuma, fiecare il va aborda cum va considera. Eu cred ca ar trebui abordat intai si intai cu prioritate. Pentru ca transformarea digitala ar trebui sa ajute cresterea eficientei. Si se poate urmari acest lucru pe cele 3 directii despre care am vorbit pentru ca transformarea digitala inseamna transformarea in oricare din ele: si in strategie, si in clienti, si in relatiile de munca interne din organizatie. Deci, o data cu prioritate. Doi - cred ca ar trebui abordata cu grija! Pentru ca, in mod cert, transformarea digitala evident ca are un impact pozitiv, atata timp cat o construiesti sa livreze rezultatele pe care le vrei, si este logic ca asta se intampla atunci cand implementezi o transformare digitala; dar, pe de alta parte, lumea trebuie sa aiba grija la ceea ce inseamna transformarea acestor procese in ceva digital, in ceea ce inseamna lucrul nedigital, respectiv in cultura de organizatie, pe de o parte, si, pe de alta parte, in ceea ce se numeste customer experience. E cu grija! Pentru ca nu intotdeauna efectele secundare sunt secundare! Repet: e cultura de organizatie, care arata relatiile in cadrul organizatiei, si pe de alta parte - experientele livrate clientilor! Ganditi-va daca va apucati sa implementati o transformare digitala in ceea ce inseamna relatia cu un client! Indiferent ca vorbim aici de comert electronic, de orice pe tema asta! Daca nu urmaresti si cum se vede din partea clientului, ca sa o pun intr-o forma foarte simpla, este foarte posibil ca sistemul in sine sa creeze mai multe neplaceri. Si cred ca in ultimele doua luni mai toti am avut ocazia sa experimentam transformari digitale ale furnizorilor nostri de diverse feluri, indiferent - privat sau business.
DUMITRU ION: La CEO Conference din noiembrie anul trecut discutam despre slowbalizare ca posibil trend de incetinire a procesului de globalizare. La momentul respectiv cei mai multi dintre participanti erau reticenti cu privire la o posibila evolutie in acest sens. Ce crezi ca se va intampla acum si unde crezi ca vor aparea oportunitati pentru companii in acest context de criza?
MARIUS PERSINARU: Cred ca criza asta a accentuat procesul asta de incetinire a globalizarii. Era un trend pe care il vazusem mai multi inca de anul trecut, dar din cauza crizei (sau datorita crizei, ca are si conotatii pozitive), cred ca se cam opreste globalizarea. Sau incepe sa se mai potoleasca. Elementele, sau motivele, pot fi de natura strategica, pentru ca din ce in ce mai multe tari si-au anuntat intentia de a nu mai externaliza productia de lucruri strategice pentru ei, indiferent ca e vorba de tehnologie, sau productie din domeniul sanatatii, pot fi si elemente de natura nationalista, care vin si spun ca trebuie pastrata productia in tara (vorbesc la nivel global acum) si pe de alta parte datorita elementului acela de agilitate, de care vorbeam mai devreme. Parca atunci cand le tii langa tine, e mai usor sa schimbi ceva rapid. Atunci cand exista niste stimuli in sensul asta. Ramane de vazut cum vor sta toate incetinirile astea de globalizare cu eficienta. Cred ca aici e de lucru. Dar tendinta cred ca va continua. Si oricum sunt foarte multi care au renuntat. Am vazut recent un anunt facut de Macron pe tema asta.
DUMITRU ION: Sunt de acord cu tine! Analizand traficul portalului Kompass am observat un interes deosebit al companiilor din vest catre potential furnizori din estul Europei, din regiunea noastra.
MARIUS PERSINARU: O parte din intrebarea ta era si referitoare la capitolul oportunitati pentru firmele romanesti. Cred ca nu suntem pozitionati rau pentru tema asta. Pentru ca pana la urma o incetinire a globalizarii ar putea sa insemne foarte simplu si o relocare a furnizorilor de undeva din Asia inspre Europa. Adica mai aproape. Romania ar putea sa fie o destinatie interesanta. Spun ca ar putea, nu ca e. Ar putea sa fie, dar e ceva mai mult de lucru, pentru ca pana la urma gasim aceleasi semne de intrebare ca si inainte, respectiv, de ex, cum stam cu infrastructura? Greu de zis... Dar altfel, oportunitati sunt.
DUMITRU ION: Multumesc mult, Marius! Intorcandu-ne acum la mediul de afaceri local... Intr-un webinar anterior mentionai un rol foarte important al comunitatilor de afaceri. As vrea sa te rog sa detaliezi acest subiect.
MARIUS PERSINARU: Vorbeam de aspectul asta undeva la inceputul crizei, sau ma rog, in varf. Ma refeream atunci la o modalitate mai rapida de revenire la normal. Intre timp au mai aparut si alte aspecte. Ce am vrut sa spun atunci: imaginandu-ne o revenire, hai sa zic intr-o forma de V, in care se revine destul de rapid, toate afacerile din Romania, indiferent ca ar fi capacitati de productie de produse, sau de servicii, vor avea nevoie sa isi regaseasca clientii. Nu ma astept ca toti clientii sa aiba nevoie de toate produsele la fel ca si pana atunci, dar din punctul acesta de vedere vor exista capacitati de productie care vor trebui sa isi gaseasca clienti noi. Comunitatile de afaceri ar putea avea 2 directii care ar putea ajuta masiv: pe de o parte piata de desfacere, pentru ca sunt multi si cu ocazia crizei am vazut ca exista multi in Romania care puteau sa produca, daca tineti minte discutiile, masti, manusi, dar nu s-a apelat la ei si nu s-a stiut. Comunitatile acestea de afaceri ar facilita mult mai rapid schimbul de informatii vizavi de ce pot eu sa fac si ce am eu nevoie, in asa fel incat sa imi gasesc mult mai usor clienti dar si furnizori. Pe de o parte, repet. Pentru ca asta ma repune pe roate. In al doilea rand, exista comunitati de afaceri si posibilitatea ca in cadrul comunitatilor de afaceri, de un alt fel de data asta, sa gasesti solutii la unele din noile probleme cu care te confrunti. De ce? Pentru ca nu te apuci sa reinventezi roata. Poate ca e cineva care a descoperit solutia deja inaintea ta, la aceeasi intrebare. E vorba de agilitate aici, de viteza de reactie, de oportunitati noi, de piete noi...cam la asta ma refeream. Exista deja, atentie! Ca la momentul respectiv am spus ca ori sa se creeze comunitati noi, dar mai ales, afacerile romanesti sa se agate de comunitatile deja existente, care sunt foarte active, multe dintre ele. Nu rezolva toate ambele probleme: si de piete noi si de transfer de informatie. Dar cred ca se pot ajusta.
DUMITRU ION: Multumesc! Conectarea afacerii la acest tip de comunitate poate fi determinanta in aceasta perioada. As vrea sa te intreb insa cum vezi dezvoltata, si ce ar trebui sa se intample intr-o comunitate dedicata liderilor de business?
MARIUS PERSINARU: Nu stiu sa iti raspund la intrebarea asta! Ceea ce ti-am spus pana acum e o opinie a mea. Sigur ca am destui prieteni si cunoscuti, lideri de organizatii de business din Romania, unii din ei sunt deja afiliati la diverse comunitati. Cred ca ar trebui intai analizat un pic ce ofera comunitatile actuale din Romania si ce ar trebui...unde e diferenta intre ideal si real. E un pic de munca aici. Nu stiu sa iti spun mai mult acum, pentru ca e de construit. Nu as vrea sa mai facem inca o organizatie care sa faca networking, de exemplu. Nu neaparat la asta se refera. Dar ar trebui sapat putin si vazut cam care sunt cerintele, care sunt problemele, cu ce se confrunta... Sunt destule survey-uri in momentul asta care analizeaza lucrul acesta si se pot trage concluzii utile.
DUMITRU ION: Multumesc! Sper sa mai avem ocazia sa discutam despre acest subiect. Acum, daca ai fi ramas CEO intr-o companie multinationala, care ar fi fost acele 3 lucruri care nu te-ar fi lasat sa dormi? Care ar fi fost solutiile si ideile salvatoare?
MARIUS PERSINARU: Trei preocupari? Ti-as spune doua, care cred ca insumeaza viziunea mea despre rolul unui CEO: cultura de organizatie si leadership-ul meu ca CEO. Cu alte cuvinte: ce se schimba? Asta ar fi cultura de organizatie. Si ce sa schimb eu in mine? Asta ar fi leadershipul meu. Lider-ul, CEO-ul, are foarte multe de analizat in rolul lui. Plecand de la viziune, de la scopul pe care il comunica organizatiei pt business-ul respectiv, vorbim despre motivarea unor echipe care iata, se transforma acum si pot sa devina cvasi-virtuale...trebuie sa se gandeasca la cum se transforma comunicarea interna si externa, pentru ca vorbim de aceleasi echipe care nu se mai intalnesc in fiecare zi, 5 zile pe saptamana, 9to5. Cum mai comunica, cum mai schimbi informatia astfel incat sa devina eficienta organizatia? Dar, in afara de ce se schimba si ce sa schimb eu, cred ca intrebarea cea mai mare (iata ca am gasit-o si pe a treia) este mai ales cum sa fac toate astea cat mai rapid, si anume cand e nevoie. Deci trebuie sa le si vezi si sa iti si imaginezi o modalitate rapida de a gasi ce sa schimbi. Cam astea ar fi cele 3!
DUMITRU ION: As vrea sa profit de experienta ta anterioara, dar si cea actuala de antreprenor si te-as ruga sa reiei ideile, dar de data aceasta din perspectiva de antreprenor.
MARIUS PERSINARU: Un antreprenor, in afara de ceea ce trebuie sa faca un CEO (depinde cat de mare e organizatia respectiva), mai trebuie sa te mai gandesti la niste lucruri, detul de dure. Unul ar fi: cum supravietuim maine? Al doilea: unde vad eu oportunitati? Azi, maine sau peste 3 luni. Iar la treilea, un pic mai la distanta in timp: cum o sa aratae business-ul nostru in 5 ani? Si aici ma refer la produse, ce fel de produse, ce fel de piete, ce fel de canale si la cum o sa arate strategiile pe care trebuie sa le implementez ca sa fac fata la toate provocarile. Deci, antreprenorul = CEO-ul plus acestea trei de care ziceam. Nu vorbesc aici de marimea business-ului, ci vorbesc de complexitate.
DUMITRU ION: Multumesc, Marius! Acum esti implicat intr-o afacere care este de fapt si o pasiune, si anume Mar de Brad. Cum merg lucrurile?
MARIUS PERSINARU: O pasiune, dar uite ca la anul o sa serbam 10 ani de pasiune. A inceput ca o pasiune si a ajuns sa fie suficient de interesanta ca business incat sa iti pui problema ca nu poti sa o mai lasi sa fie neaparat o pasiune, deci ar trebui sa fie trecuta la o etapa ceva mai serioasa. Lucrurile merg, in mod evident, cam ca la orice alt business care activeaza in zona de food. Sigur ca am fost si noi loviti de ceea ce se intampla in piata. Restaurantele, evident, au cam pus frana, acum au reluat-o de cateva zile...am vazut multi dintre clientii nostri reorientandu-se spre business-ul online, ne-a bucurat chestia asta pentru ca multi au facut-o rapid, si avem cativa clienti care au continuat (cofetarii, bakerii, restaurante chiar) la un alt nivel, s-au mutat pe canale de online... acesta ar fi un trend interesant, care speram sa se continue. Al doilea trend este ca lumea este mult mai atenta la ceea ce inseamna sanatate proprie. In sensul asta se uita mai mult la calitatea produselor. Noi promovand in mod evident produse bio din livezile noastre de aici din Bran care nu sunt stropite, nu au niciun fel de ingrasamant, evident ca ne bucuram pentru ca de aceea am si facut aceasta afacere de suflet. Nu vrem sa facem agricultura intensiva si nu ne intereseaza sa folosim rezultatele agriculturii intensive, de aceea nu bucura mutarea inspre ceea ce inseamna bio... si pe de alta parte, pentru mine personal este un an foarte interesant, am reusit sa ma surprind in capacitatea asta de antreprenor pentru ca, in fapt am ajuns sa stau sa ma gandesc ca testez rezilienta acestei afaceri. Implicatiile sunt foarte multe, nu avem timp acum sa povestim, dar se leaga de faptul ca, de ex, productia noastra toata se intampla in 2 luni din an: octombrie-noiembrie. Am produs in octombrie-noiembrie ceea ce voi vinde din nov incolo, pana in oct urmator. Ce vom face in toamna asta, vizavi de ceea ce s-a intamplat si se va intampla pana atunci, in acest moment nu stiu. Si cred ca asta este marea intrebare la care se gandeste orice antreprenor din Romania in momentul asta. Cum va arata business-ul peste 3 luni, peste 4, peste 5, peste 6. Dar, pe de alta parte, in afara de a testa rezilienta, ma gandesc sa strang date sa scriu o carte. Nu stiu cum va arata, dar avem foarte multe info, de fapt cred ca avem cam prea multe in momentul asta.
DUMITRU ION: Daca productia va fi gata in noiembrie, astept cu mare placere sa o degustam la CEO Conference!
MARIUS PERSINARU: Productia de anul acesta nu depinde neaparat de criza, cat depinde de conditiile climaterice! Si dupa cum vezi, ploua foarte mult zilele astea... Nici nu stii, pana acum a fost seceta si nu era bine, acum e foarte multa ploaie...asta e viata de antreprenor in agricultura!
DUMITRU ION: Multumesc mult, Marius! Iti doresc mult succes in dezvoltarea afacerilor tale, atat in zona de consultanta, cat si in cresterea brandului Mar de Bran! A fost o placere sa te avem astazi alaturi de noi si sper sa ne vedem in curand cu alte subiecte legate de evolutia afacerilor!
