Tendintele fiscale la nivel european au fost marcate in ultimii ani de initiative menite sa simplifice si sa modernizeze sistemele de taxare, promovand un cadru mai echitabil si transparent pentru contribuabili si autoritati fiscale.
Cel mai bun exemplu in acest sens este Pachetul pentru o taxare echitabila si simpla, creat si promovat de Comisia Europeana, care cuprinde nu mai putin de 25 de initiative. Acesta vizeaza reducerea obstacolelor fiscale si a poverilor administrative pentru companii, imbunatatirea conformarii fiscale, cu scopul intrinsec de combatere a evaziunii fiscale. La fel de importanta ca obiectiv final este utilizarea tehnologiei pentru a exploata datele fiscale intr-un mod eficient si sprijinirea drepturilor contribuabililor, ambele fiind considerate componente prioritare ale acestui plan. Fiind un plan pe termen lung, acesta a fost urmat de o serie de propuneri, dintre care unele s-au si concretizat in acte normative.
In acest sens, ne-am propus realizarea unei serii de analize, prin care sa aducem la cunostinta publicului si sa explicam initiativele europene si internationale in materie de fiscalitate.
Incepem cu propunerea de Directiva FASTER (Faster and Safer Relief of Excess Withholding Taxes – in traducere libera ar fi „Directiva referitoare la reducerea mai rapida si mai sigura a surplusului de impozite retinute la sursa”), care stabileste instituirea unor norme privind emiterea unui certificat de rezidenta fiscala digitala si proceduri de reducere a oricarui surplus de impozit retinut la sursa care poate fi retinut de catre un stat membru pentru dividendele provenite din actiuni cotate la bursa si, dupa caz, pentru dobanzile aferente obligatiunilor cotate la bursa platite proprietarilor inregistrati care sunt rezidenti fiscali in afara statului membru respectiv.
Directiva FASTER se aplica intermediarilor financiari1 certificati care faciliteaza tranzactiile transfrontaliere de valori mobiliare. Acesti intermediari financiari vor trebui sa se inregistreze intr-un registru national al intermediarilor financiari certificati si sa respecte noile cerinte de raportare impuse de directiva.
Intermediarii financiari certificati vor fi responsabili pentru furnizarea de informatii detaliate despre destinatarii platilor de dividende sau dobanzi, platitorii acestor sume si aplicarea masurilor anti-abuz. De asemenea, acestia vor trebui sa asigure conformarea cu noile proceduri de restituire a impozitelor retinute.
Scopul principal al acestor masuri este de a simplifica si securiza procesul de restituire a impozitelor retinute in exces, reducand astfel timpul si sarcinile administrative pentru investitori si asigurand o mai mare transparenta si cooperare intre statele membre ale UE. Totusi, pentru intermediarii financiari aceasta va presupune un efort suplimentar.
Pe scurt, Directiva FASTER, vizeaza:
1. Introducerea unui Certificat digital de rezidenta fiscala al UE (eTRC): atat pentru persoane fizice, cat si pentru cele juridice, emis de statul membru de rezidenta in termen de o zi lucratoare de la depunerea cererii. eTRC ar urma sa aiba un continut si un format comun care sa fie emis/verificat in mod digital de catre toate statele membre.
2. Stabilirea unor proceduri de restituire a impozitelor retinute: statele membre pot alege intre un sistem de „reducere a impozitului retinut la sursa" si un sistem de „rambursare rapida", sau o combinatie a acestora.
3. Standardizarea obligatiilor de raportare: prin crearea unui registru national al intermediarilor financiari certificati, pentru a standardiza obligatiile de raportare si a asigura conformarea cu noile cerinte.
Trendul va deveni normalitate
Consiliul CE a prelungit termenul initial pentru intrarea in vigoare a directivei, de la 1 ianuarie 2027 la 1 ianuarie 2030, dar ceea ce deschide Directiva FASTER este un drum fara intoarcere. Vor exista proceduri mai rapide de restituire a anumitor impozite, in viitorul apropiat, mai ales a celor aplicate castigurilor din investitii. Si, chiar daca vorbim despre o propunere de directiva,
este foarte posibil sa asistam la situatii in care unele state UE vor fi pioniere in aplicarea prevederilor si vor deschide un trend ce va deveni normalitate mai devreme de anul 2030.
***
Despre EY Romania
EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 392,995 de angajati in peste 700 de birouri in 150 de tari si venituri de aproximativ 51,2 miliarde USD in anul fiscal incheiat la 30 iunie 2024. Reteaua lor este cea mai integrata la nivel global, iar resursele din cadrul acesteia ii ajuta sa le ofere clientilor servicii prin care sa beneficieze de oportunitatile din intreaga lume.
Prezenta in Romania inca din anul 1992, EY furnizeaza, prin intermediul celor peste 1000 de angajati din Romania si Republica Moldova, servicii integrate de audit, asistenta fiscala, juridica, strategie si tranzactii, consultanta catre companii multinationale si locale.
Avem birouri in Bucuresti, Cluj-Napoca, Timisoara, Iasi si Chisinau. EY Romania s-a afiliat in 2014 singurei competitii de nivel mondial dedicata antreprenorialului, EY Entrepreneur Of The Year. Castigatorul editiei locale reprezinta Romania in finala mondiala ce are loc in fiecare an, in luna iunie, la Monte Carlo. In finala mondiala se acorda titlul World Entrepreneur Of The Year. Pentru mai multe informatii, vizitati: www.ey.com
1. „intermediar financiar” înseamnă un depozitar central de titluri de valoare, astfel cum este definit la articolul 2, alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 909/2014 din 23 iulie 2014, o instituție de credit, astfel cum este definită la articolul 4, alineatul (1), punctul 1 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, sau o firmă de investiții, astfel cum este definită la articolul 4, alineatul (1), punctul 1 din Directiva 2014/65/UE, sau o persoană juridică dintr-o țară terță care a fost autorizată să furnizeze servicii comparabile cu cele furnizate de un depozitar central de titluri de valoare, de o instituție de credit sau de o firmă de investiții în temeiul unei legislații comparabile a unei țări terțe de rezidență, care face parte din lanțul plăților titlurilor de valoare dintre entitatea emitentă de titluri de valoare și proprietarul înregistrat care primește plăți pentru astfel de titluri de valoare.