loader
Taxa pe Carbon: perspectivele si strategiile pentru companiile romanesti dupa primele doua perioade de raportare

Taxa pe Carbon: perspectivele si strategiile pentru companiile romanesti dupa primele doua perioade de raportare

Pentru a-si pastra competitivi producatorii, dar si pentru a evita relocarea productiei din Uniunea Europeana in tarile terte, Comisia Europeana a introdus Taxa pe Carbon aplicabila importurilor de produse din industrii intens poluante

• In perioada de tranzitie 1 octombrie 2023 – 31 decembrie 2025 sunt obligatorii doar raportarile, Taxa pe Carbon ca atare se va plati pentru produsele importate incepand cu 1 ianuarie 2026

• Obligatiile de raportare in aceasta perioada si cum se realizeaza Accesul la Registrul tranzitoriu CBAM

• Calculul emisiilor directe si indirecte – pentru anumite produse, emisiile calculate pot fi de cinci ori mai mici fata de valoarea stabilita de CE

Pentru a-si pastra competitivi producatorii, dar si pentru a evita relocarea productiei din Uniunea Europeana in tarile terte, Comisia Europeana a introdus Taxa pe Carbon aplicabila importurilor de produse din industrii intens poluante, din sectoarele ciment, fonta, fier si otel, aluminiu (de exemplu, minereu de fier, tuburi, tevi, rezervoare, constructii si parti de constructii, suruburi, piulite), ingrasaminte, energie electrica si hidrogen. Acestea sunt considerate „produse CBAM” prin Regulamentul (UE) 956/2023 privind instituirea unui mecanism de ajustare a carbonului la frontiera, Carbon Border Adjustment Mechanism (CBAM), asa-numita Taxa pe Carbon, aplicabila de la 1 octombrie 2023. 

Din practica primelor doua termene de raportare (pentru trimestrul IV 2023 si pentru trimestrul I 2024) rezulta o multitudine de aspecte de inteles si de aplicat de catre companii. Desi regulamentul este insotit de explicatii in profunzime, documente si detalii, toate fiind pe larg expuse in platforma dezvoltata de UE, realitatea arata complexitatea si specificitatea aplicarii in practica a regulamentului de catre companii. De exemplu, una dintre cele mai mari provocari in realizarea raportarilor consta in comunicarea cu furnizorii si obtinerea informatiilor necesare la calculul emisiilor.

Perioada dintre 1 octombrie 2023 si 31 decembrie 2025 este definita ca o perioada de tranzitie, in care importatorii au obligatii de raportare a emisiilor incorporate in produsele CBAM importate, fara obligatia de plata a unei taxe ca atare. Importatorii de produse care fac obiectul taxei CBAM vor trebui sa obtina statutul de „declarant autorizat CBAM”, incepand cu 1 ianuarie 2025”, explica Mihai Petre, Director, Comert International, EY Romania.

Informatiile se raporteaza prin intermediul bazei de date electronice a Comisiei (CE), Registrul Tranzitoriu CBAM, in baza unei inregistrari prealabile, care poate fi efectuata fie individual, de catre importator, fie prin intermediul reprezentantului indirect, in cazul in care importatorul nu este stabilit intr-un stat membru sau declaratia vamala este depusa prin reprezentare indirecta. Urmatoarea raportare, a treia de la introducerea obligativitatii, trebuie depusa pana la 31 iulie 2024, pentru marfurile importate in cel de-al doilea trimestru al acestui an.

Declarantilor li se permite sa utilizeze valorile implicite publicate de catre Comisia Europeana pentru a raporta emisiile incorporate ale produselor importate care fac obiectul CBAM numai in cazul in care nu sunt disponibile date reale privind emisiile incorporate ale anumitor bunuri la nivelul instalatiei, pana la 31 iulie 2024”, a explicat a explicat Daniela Neagoe, Senior Manager, Comert International, EY Romania.

Dupa finalizarea perioadei de tranzitie, incepand cu anul 2026, pe langa obligatia de raportare, importatorii de produse CBAM vor fi obligati sa achizitioneze „certificate CBAM”, pentru a-si acoperi emisiile de carbon, pe care vor trebui sa le restituie autoritatilor pana la data de 31 mai a fiecarui an, prin intermediul Registrului CBAM.

Calculul acurat pentru emisiile de carbon ale produselor este esential, intrucat rezultatele acestuia pot influenta decizia companiilor de a achizitiona bunuri cu amprenta de carbon mai mica, ceea ce, in functie de tipul industriei, poate facilita atingerea tintelor de decarbonizare setate de companie. Pe de alta parte, acestea pot  influenta si performanta financiara a companiilor, prin necesitatea achizitiei de certificate CBAM”, a explicat Sergiu Vasilie, Senior Manager, Sustenabilitate si Schimbari Climatice, EY Romania. Din practica de pana acum, de exemplu, pentru anumite produse, emisiile calculate de instalatie au fost de aproape cinci ori mai mici fata de valoarea implicita stabilita de catre Comisia Europeana.

Pe masura ce schimbarile climatice continua sa aiba un impact din ce in ce mai mare asupra economiilor, intreprinderilor si comunitatilor globale, este mai important ca niciodata sa se accelereze tranzitia catre o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon. Paradoxal, intr-un moment in care emisiile globale de gaze cu efect de sera trebuie sa scada rapid, acestea continua sa creasca.

Tranzitia catre o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon poate veni cu riscuri semnificative, dar poate crea, de asemenea, oportunitati uriase pentru organizatiile care gandesc cu anticipatie, pentru a genera valoare din noi afaceri, produse si servicii”, a declarat Anamaria Stroia-Tilley, Senior Manager, Sustenabilitate si Schimbari Climatice, EY Romania.

Un alt subiect de interes este, de asemenea, Noul Regulament F-Gas (UE) 573/2024, in vigoare din luna martie 2024. Acesta introduce noi restrictii de utilizare a hidrofluorcarburilor (ca atare sau in cadrul unui echipament, cum ar fi frigidere, congelatoare, echipamente de climatizare, pompe de caldura, produse de ingrijire personala) si prevede eliminarea totala a acestora pana in anul 2050.

In acest context, recomandarea expertilor EY este de a demara cat mai repede analiza impactului taxei CBAM asupra activitatii companiei si de a lua in considerare cel putin cateva actiuni obligatorii: demararea unei analize a impactului CBAM raportat la activitatea desfasurata, dar si in functie de importurile efectuate, pe baza codurilor tarifare si a tarii de origine pentru bunurile importate; contactarea furnizorilor in vederea obtinerii informatiilor necesare, dar si notificarea acestora cu privire la obligatiile incidente CBAM; obtinerea accesului la registrul tranzitoriu CBAM; evaluarea impactului financiar; initierea procesului de obtinere a statutului de declarant autorizat CBAM incepand cu 1 ianuarie 2025.

 

                                                                                                                 ****

Despre EY Romania

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 395.442 de angajati in peste 700 de birouri in 150 de tari si venituri de aproximativ 49,4 miliarde de dolari in anul fiscal incheiat la 30 iunie 2023. Reteaua lor este cea mai integrata la nivel global, iar resursele din cadrul acesteia ii ajuta sa le ofere clientilor servicii prin care sa beneficieze de oportunitatile din intreaga lume.

Prezenta in Romania inca din anul 1992, EY furnizeaza, prin intermediul celor peste 900 de angajati din Romania si Republica Moldova, servicii integrate de audit, asistenta fiscala, juridica, strategie si tranzactii, consultanta catre companii multinationale si locale.

Avem birouri in Bucuresti, Cluj-Napoca, Timisoara, Iasi si Chisinau. EY Romania s-a afiliat in 2014 singurei competitii de nivel mondial dedicata antreprenorialului, EY Entrepreneur Of The Year. Castigatorul editiei locale reprezinta Romania in finala mondiala ce are loc in fiecare an, in luna iunie, la Monte Carlo. In finala mondiala se acorda titlul World Entrepreneur Of The Year. Pentru mai multe informatii, vizitati: www.ey.com

Autori

foto
ERNST & YOUNG SRL