Incetinirea semnificativa a cresterii economice globale, pe care o vedem astazi, ne aminteste sa nu pierdem din vedere importanta productivitatii. Dificultatile economice in crestere afecteaza majoritatea oamenilor de la nivel global, insa au un impact chiar si mai mare asupra populatiilor vulnerabile din tarile cu venituri mici. Potrivit FMI, dificultatile de la nivelul lanturilor de aprovizionare si cresterea preturilor marfurilor (fenomen influentat si de contextul socio-economic si politic, generat de conflictul din Ucraina) ar putea duce la o inflatie de 5,7% in economiile dezvoltate si de 8,7% in cazul pietelor emergente si in curs de dezvoltare, in anul 2022 (sau poate chiar la valori mai mari, un exemplu in acest sens fiind chiar Romania, unde rata inflatiei in luna iunie a anului curent, comparativ cu iunie 2021, este de 15,1%).
Prin definitie, productivitatea vizeaza utilizarea eficienta a resurselor in producerea de bunuri si furnizarea de servicii. O crestere a nivelului de productivitate ne permite, asadar, fie sa producem mai mult cu aceleasi resurse, fie sa mentinem nivelul productiei, utilizand mai putine resurse. Astfel, in viitor, va deveni tot mai important ca statele sa isi indrepte atentia spre politicile de crestere incluziva, creand oportunitati la toate nivelurile societatii, pentru intreaga populatie. Insa, in lipsa unor castiguri in materie de productivitate, acestea (oportunitatile care pot determina cresterea nivelului de trai) vor fi limitate.
Un studiu recent, realizat cu sprijinul Ericsson, la nivelul a 116 tari de la nivel global, analizeaza asocierea istorica dintre productivitatea muncii si viteza serviciilor mobile in banda larga. Rezultatele, publicate in lucrarea intitulata „Impactul economic serviciilor mobile in banda larga mai rapide”, arata o crestere puternica a productivitatii in economia nationala a fiecarui stat analizat, datorita implementarii retelelor mobile in banda larga mai rapide. Odata cuantificata, o crestere de 10% a vitezei serviciilor mobile in banda larga s-ar corela cu o crestere de 0,2% a productivitatii muncii.
Statele incluse in cercetare au niveluri diferite de dezvoltare economica, iar esantionul a fost impartit in 2 categorii – tari cu venituri mari si tari cu venituri mici – pe baza clasificarilor Bancii Mondiale. Acestea sunt clasificate in functie de venitul national brut (Gross National Income – GNI): statele cu venituri mici au un venit national brut de 4.095 USD sau mai mic, in timp ce statele cu venituri mari inregistreaza o valoare de 4.096 USD sau mai mult. De asemenea, cercetatorii au avut in vedere si apartenenta la OECD (Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica) a tarilor analizate. Ca urmare a acestei divizari s-a dovedit faptul ca tarile care nu fac parte din OECD si statele care au venituri mici beneficiaza mai mult de investitiile in serviciile mobile in banda larga deoarece anterior nu au putut aloca investitii majore in dezvoltarea infrastructurii de servicii fixe.
Studiul arata, asadar, ca serviciile mobile in banda larga de mare viteza sunt strans legate de cresterea nivelului de productivitate. Astfel de investitii pot impulsiona cresterea continua a productivitatii in multe dintre statele de la nivel global aflate in curs de dezvoltare. Mai mult, odata cu implementarea la nivel global a tehnologiei 5G, atat viteza de downlink, cat si cea de uplink in retelele mobile vor creste considerabil. Alaturi de alte beneficii – precum rezistenta si capacitatea sporite sau eficienta energetica imbunatatita – acestea alcatuiesc o noua platforma pentru inovare care sa sustina cresterea economica la nivel global.
Studiul include si se bazeaza pe datele furnizate de platforma Speedtest Intelligence, realizata de compania Ookla, acestea fiind, mai apoi, procesate de Ericsson.
