"Scenariul pesimist este bazat pe rata actuala de crestere a stocului de capital, de 1%. Din graficul cumulativ al functiei impuls-raspuns se observa ca, intr-un an, aceasta rata ar duce la o crestere a PIB-ului de 0,95 puncte procentuale/an. Scenariul realist este bazat pe o crestere a stocului de capital cu 3 puncte procentuale. Acest aport ar conduce la sustinerea tendintei actuale a economiei romanesti, deci la o crestere sustinuta a PIB-ului de aproximativ 2,85 — 3 pp/an. De asemenea, prognozele puse la dispozitie de Comisia Europeana pentru Romania prezinta o rata de crestere anuala pentru 2015 si 2016 de aproximativ 2,7 si 2,9 procente si incorporeaza noul aport investitional", se arata in document.
Potrivit acestuia, scenariul optimist este bazat pe o rata de crestere a stocului de capital de 5 procente. Aceasta rata este egala cu cea din perioada boom-ului economic, inainte de aparitia crizei economice in Romania.
"In conditiile unui grad ridicat de acceptare al proiectelor depuse pentru planul Juncker, cresterea de 5 pp a stocului de capital ar conduce la o rata de crestere a PIB-ului anual de 4,75 pp", informeaza sursa citata.
Documentul reliefeaza faptul ca mediul privat din Romania manifesta un interes redus pentru planul Juncker, reactie cauzata de piata de capital din Romania.
"Romania se confrunta cu diminuarea investitiilor, atat in sectorul public, cat si in cel privat: formarea bruta de capital fix, adica bunurile achizitionate pentru a fi folosite in procesul de productie, a scazut in sectorul privat cu aproape 44% in anul 2009, fata de anul 2008, si cu peste 20% in sectorul public in aceeasi perioada. Mai mult, in anii 2013 si 2014, investitiile private isi mentin scaderea anuala, iar in anul 2014 se diminueaza si investitiile publice comparativ cu anul anterior. Ingrijorator este faptul ca mediul privat din Romania manifesta un interes redus pentru planul Juncker. O astfel de lipsa de reactie este cauzata, intr-o buna masura, de dezvoltarea scazuta a pietei de capital din Romania, dar si de lipsa de modalitati prin care investitorii privati pot accesa fondurile puse la dispozitie", se arata in document.
Potrivit acestuia, Romania are nevoie de resursele puse la dispozitie prin Fondul European de Investitii Strategice (FEIS) pentru a acoperi decalajele semnificative de dezvoltare fata de restul UE.
"De pilda, fata de statele din UE invecinate, Romania ocupa ultimul loc la calitatea infrastructurii, sanatate si educatie primara, educatie superioara si formare profesionala si penultimul loc la dezvoltarea tehnologica, a afacerilor si inovare", mentioneaza sursa citata.
De asemenea, studiul precizeaza ca planul de investitii al Comisiei Juncker a fost lansat intr-un moment critic al UE: reducerea semnificativa a investitiilor, cu 15% in anul 2014 fata de anul 2007, caracterizat de apetitul redus pentru risc, in lipsa investitiilor private. In acest context, scopul planului este de a mobiliza investitii de pana la 315 miliarde euro din surse publice si private, pe baza garantiei UE de 21 miliarde euro, pentru a contribui la relansarea economica si la crearea de locuri de munca prin sprijinirea investitiilor in economia reala.
Planul de investitii este structurat pe trei piloni, respectiv mobilizarea finantarii, sustinerea investitiilor care au ca destinatie economia reala si imbunatatirea mediului investitional.
AGERPRES/(AS — autor: Florin Barbuta, editor: Oana Tilica, editor online: Simona Arustei)
