• 42% dintre respondenti au declarat ca doresc sa initieze noi proiecte in domeniul logisticii si lanturilor de aprovizionare in Romania in urmatorul an
• Aproape un sfert din viitoarele investitii in Romania (24%) vor fi atrase de regiunea de Vest
• Toate companiile mari au declarat ca Mecanismul de Redresare si Rezilienta a fost un factor decisiv in decizia lor de a isi mentine sau extinde activitatile in Europa, comparativ cu 54% dintre companiile mici
Romania a ramas o destinatie preferata pentru investitori, in Europa de Est, dupa doi ani de pandemie si avand in vedere situatia din Ucraina. Romania s-a clasat pe locul al 16-lea (4%) din 32 de tari in clasamentul tarilor cele mai atractive pentru investitii in 2022, depasind tari precum Ungaria (2%) si Republica Ceha (2%) si se afla aproape de Polonia, al carei procentaj este de 6%.
In 2022, 56% dintre companiile straine intentioneaza sa infiinteze sau sa isi extinda operatiunile din Romania, ceea ce plaseaza aceasta tara pe locul al patrulea, la egalitate cu Franta si in urma Portugaliei (62%), Lituaniei (60%) si Regatului Unit (58%). Totodata, Romania se situeaza deasupra mediei europene, care este de 53%.
Cu toate acestea, Romania ar trebui sa isi concentreze atentia asupra perspectivelor pe termen lung, in urmatorii trei ani, avand in vedere prognozele, care arata ca atractivitatea va scadea de la 41% in 2021 la 34% in 2022.
Totusi, actuala situatie ar putea da nastere unui paradox, deoarece Romania are multe oportunitati in viitor. Una dintre ele este relocarea companiilor din Ucraina. Romania este intr-o pozitie privilegiata la nivel european in ceea ce priveste planurile liderilor executivi de a isi reloca serviciile de asistenta pentru intreprinderi si functiile de lanturi de aprovizionare in Europa (operatiuni de „reshoring” si „nearshoring”) pentru a reduce la minimum impactul viitoarelor perturbari.
„Cu o criza aflata pe final - pandemia si o alta in plina desfasurare – razboiul din Ucraina, economia noastra este din nou pusa la incercare, insa ne aflam si in fata unei oportunitati: sprijinirea cat mai multor companii provenind din zonele afectate care ar putea cauta sa isi mute activitatea peste granite si sa aleaga tara noastra ca posibila destinatie. Totodata, pachetele de asistenta europene destinate statelor membre vor ajuta Romania sa isi asigure necesarul pentru crearea unui mediu stabil, care ar trebui sa atraga si mai multi investitori straini”, spune Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY Romania si Moldova si Chief Operating Officer pentru EY Europa Centrala si de Sud-Est si Regiunea Asiei Centrale.
Regiunea vestica a Romaniei vizeaza primul loc
La nivel european, Bucurestiul se pozitioneaza pe locul al 25-lea din 44 de orase, depasind capitale precum Budapesta, Vilnius, Riga, dar si importante orase europene, precum Munchen, Porto, Rotterdam, Geneva, Valencia.
In 2021, Bucuresti a fost in mod clar cel mai vizat oras din Romania pentru ISD, conducand clasamentul cu 38,9%, in timp ce regiunea vestica a insumat 19,5% din investitiile straine directe, singurii reprezentanti fiind judetele Arad si Timis.
Cu toate acestea, decalajul dintre regiunea de Vest si Bucuresti poate fi aproape egal din punctul de vedere al planurilor investitorilor pentru acest an. Aproape un sfert din viitoarele investitii in Romania (24%) va fi atras de regiunea Vest, principalul judet din aceasta zona fiind Salaj, cu 9% din investitii, urmat de Arad, Timis si Bihor, toate cu cate 5%.
Muntenia se situeaza pe locul al treilea, Arges si Prahova fiind singurele reprezentante, fiecare cu cate 3,5% din investitiile totale. Pe de alta parte, zona nord-estica a Romaniei este reprezentata de judetul Neamt (1,8%) si judetul Suceava (1,8%).
In partea de sud a Romaniei, singurul judet care va atrage investitii, potrivit respondentilor, este Teleorman, cu 1,8% din total.
Diferit de anul trecut este faptul ca judete precum Sibiu, Brasov sau Ilfov nu reprezinta destinatii pentru investitii in opinia investitorilor.
Lanturile de aprovizionare si logistica, preferate de investitori pentru al doilea an consecutiv
Pandemia a afectat operatiunile de lanturi de aprovizionare si logistica la nivelul intregului continent european, determinand companiile sa doreasca relocarea activitatilor mai aproape de pietele de origine si de clientii locali. Comparativ cu 2020, cand au fost inregistrate 595 de proiecte, in 2021 s-au inregistrat 655 de proiecte in domeniul logisticii. In 2021, numarul de proiecte industriale a depasit nivelul de dinainte de criza, reflectand un efect de revenire si o reorganizare globala a lanturilor de aprovizionare.
Conform predictiilor din editia 2021, Romania devine un centru al operatiunilor de logistica si productie tot mai mare in Europa de Est, datorita competitivitatii sale in materie de costuri si a ofertei de forta de munca, evenimentele din Ucraina actionand ca un catalizator in acest sens. In prezent, Romania este cea mai dorita destinatie pentru investitii in 2022 in ceea ce priveste lanturile de aprovizionare si logistica.
Diferenta majora fata de anul trecut rezida in cresterea popularitatii serviciilor de asistenta pentru intreprinderi, care au depasit productia. Cea mai mare crestere a fost inregistrata de proiectele de cercetare-dezvoltare, de pe locul al saptelea in 2021, pe locul al patrulea in 2022.
IMM-urile si politicile de mediu ar trebui sa reprezinte prioritatile Romaniei
In 2021, investitorii considerau ca principalele trei prioritati carora Romania trebuie sa le acorde atentie sunt: sprijinirea intreprinderilor mici si mijlocii, incurajarea politicilor si atitudinilor de protectie a mediului si cresterea calitatii si a valorii adaugate a produselor.
In 2022, principalele doua prioritati au ramas aceleasi, subliniind un mesaj puternic catre sectoarele public si privat din Romania si anume ca IMM-urile si mediul trebuie sa ramana temele cele mai importante. Totusi, in 2022, a treia pozitie este ocupata de inovatie si sectorul tehnologiilor avansate. Aceasta tema a urcat opt pozitii comparativ cu anul trecut.
La nivel european, studiul a relevat ca perceptia si perspectivele liderilor executivi ai IMM-urilor sunt mai putin optimiste decat cele ale conducatorilor de companii multinationale. Numai 26% dintre companiile mici au declarat ca planurile lor de investitii s-au extins datorita pandemiei, comparativ cu 64% dintre companiile mari.
Cu toate acestea, numai 44% dintre IMM-uri intentioneaza sa investeasca in Europa in anul urmator sau in urmatorii trei ani, iar 58% considera ca atractivitatea Europei va creste in acelasi interval. Totodata, 83% dintre companiile mari planuiesc sa investeasca in Europa.
Pentru IMM-uri este important sa beneficieze de sprijinul autoritatilor. De exemplu, toate companiile mari au declarat ca Mecanismul de Redresare si Rezilienta a fost un factor decisiv in decizia lor de a isi mentine sau extinde activitatile in Europa, comparativ cu 54% dintre companiile mici.
Sustenabilitatea, un sector primordial pentru Romania
Incurajarea politicilor si atitudinilor de protectie a mediului a fost selectata pentru al doilea an consecutiv drept al doilea cel mai important aspect asupra caruia Romania ar trebui sa isi canalizeze eforturile in viitor pentru a ramane competitiva in randul economiilor globale. Totusi, atunci cand au fost intrebati cum poate Romania sa ramana atractiva din punctul de vedere al sustenabilitatii, aproximativ 59% dintre liderii executivi au declarat ca este nevoie de reglementari pentru a sustine practici comerciale durabile (de exemplu, obligatii de reciclare, reglementarea protectiei biodiversitatii, standarde pentru cladiri ecologice). 45% dintre acestia au fost de parere ca Romania trebuie sa isi imbunatateasca potentialul de decarbonare a lanturilor de aprovizionare (de exemplu, prin reducerea transporturilor, prin acces la materiale durabile).
Aproape acelasi procentaj de respondenti (43%) au declarat ca este important sa se majoreze numarul de surse regenerabile in productia de electricitate, iar 42% au mentionat ca Romania ar trebui sa asigure existenta abilitatilor si competentelor necesare pentru a facilita proiectele de sustenabilitate.
Atractivitatea perceputa a Romaniei
Atractivitatea unei destinatii este definita ca o combinatie intre imagine, gradul de incredere a investitorilor si perceptia privind capacitatea tarii sau zonei respective de a oferi cele mai competitive beneficii pentru ISD.
In cadrul studiului de atractivitate EY pentru Romania, cercetarea in teren a fost realizata de Euromoney intre 2 si 31 martie prin intermediul interviurilor online cu 101 lideri de companii internationale relevante, dintre care 50% sunt deja stabilite in Romania, iar 50% sunt stabilite in afara tarii.
EY30 pentru Romania
Pentru a marca aniversarea a 30 de ani de activitate continua in Romania, s-a lansat campania EY: 30 pentru Romania, care se va derula pe tot parcursul anului 2022. Vor fi aduse in atentia publica proiecte, personalitati si momente care au marcat progresul Romaniei in 30 de ani, se vor derula initiative colaborative de implicare comunitara impreuna cu parteneri si colaboratori EY.
Despre EY Romania
EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 312.250 de angajati in peste 700 de birouri in 150 de tari si venituri de aproximativ 40 miliarde de USD in anul fiscal incheiat la 30 iunie 2021. Reteaua lor este cea mai integrata la nivel global, iar resursele din cadrul acesteia ii ajuta sa le ofere clientilor servicii prin care sa beneficieze de oportunitatile din intreaga lume.
Prezenta in Romania din anul 1992, EY este liderul de pe piata serviciilor profesionale. Cei peste 800 de angajati din Romania si Republica Moldova furnizeaza servicii integrate de audit, asistenta fiscala, juridica, strategie si tranzactii, consultanta catre companii multinationale si locale. Avem birouri in Bucuresti, Cluj-Napoca, Timisoara, Iasi si Chisinau. EY Romania s-a afiliat in 2014 singurei competitii de nivel mondial dedicata antreprenorialului, EY Entrepreneur Of The Year. Castigatorul editiei locale reprezinta Romania in finala mondiala ce are loc in fiecare an, in luna iunie, la Monte Carlo. In finala mondiala se acorda titlul World Entrepreneur Of The Year.
Gasiti varianta completa a articolului si in documentul de mai jos:
