- 53% dintre respondenti considera ca riscurile divulgarii datelor lor de catre autoritati sunt mai mari decat beneficiile
- 61% ar apela la programele de instruire oferite de stat pentru a-si imbunatati abilitatile digitale
- 72% considera ca tehnologia poate fi utilizata in beneficiul societatii, dar apar preocupari legate de inegalitate si coeziune sociala
Autoritatile publice care insista sa creasca gradul de utilizare a serviciilor online risca sa-si instraineze un numar mare de cetateni pe fondul ingrijorarilor privind protectia confidentialitatii datelor, se arata in studiul EY Cum poate guvernarea digitala sa conecteze cetatenii fara sa ii lase in urma pe cei neconectati?, care a sondat opiniile a 12.100 de respondenti din randul populatiei active din 12 tari. Derulat de Ipsos MORI, studiul vine cu o serie de recomandari adresate guvernelor care se confrunta cu cresterea gradului de digitalizare a serviciilor in perioada pandemiei provocate de COVID-19.
In ultimul an, pandemia a fortat autoritatile sa puna la dispozitia cetatenilor mai multe servicii la distanta, in unele cazuri, acestea fiind in intregime online. Rezultatul a fost generarea unor cantitati mult mai mari de date ale cetatenilor, care au fost colectate de autoritati. In acest context, peste jumatate dintre participantii la studiu (53%) considera ca riscurile legate de protectia, confidentialitatea si conditiile de divulgare a datelor lor personale depasesc beneficiile obtinute prin serviciile digitale. 46% dintre respondenti considera ca datele lor nu ar trebui transmise intre sectorul public si cel privat, in timp ce doar 29% sunt de acord cu acest lucru. In acelasi timp, 41% dintre respondenti considera ca datele lor nu ar trebui divulgate in interiorul sectorului public, fata de 33% care sunt de parere contrara. Aproape trei sferturi dintre respondenti (72%) se opun vanzarii datelor lor cu caracter personal de catre autoritati unei companii din sectorul privat, chiar daca obiectivul este finantarea unor servicii publice mai bune sau reducerea taxelor.
Arnauld Bertrand, lider EY Global Government and Public Sector Consulting, a declarat:
„Concluziile studiului ar trebui sa reprezinte un semnal de alarma pentru guvernele din toata lumea. Beneficiile unui stat mai digital, printre care o eficienta crescuta, o valoare adaugata mai mare pentru contribuabili si o calitate mai buna a serviciilor destinate cetatenilor, vor fi diminuate semnificativ, daca segmente mari ale populatiei nu cred in ele si exista riscul ca acestea sa se indeparteze de serviciile publice tot mai digitalizate. Exista posibilitatea alienarii multor persoane, ceea ce poate deveni rapid o problema periculoasa pentru cetateni, autoritati si intreaga societate”.
Optimismul tehnologic este temperat de neincredere
Desi studiul reflecta optimismul in ceea ce priveste modul in care tehnologia imbunatateste nivelul de trai (potrivit opiniei a 72% dintre respondenti), exista ingrijorari legate de impactul general al acesteia. Multi considera ca utilizarea tehnologiei la scara mai larga are potentialul de a amplifica inechitatile sociale, 32% declarand ca tehnologia va duce la adancirea inechitatii sociale, iar 34% spunand ca tehnologia ofera mai multa putere celor care sunt deja bogati si puternici.
Exista insa si alte ingrijorari legate de impactul dependentei crescute de tehnologie asupra coeziunii sociale. La nivel global, 32% dintre cetateni considera ca tehnologia ii va determina pe oameni sa se simta mult mai putin legati de comunitatile lor. Cu toate acestea, exista inca cerere pentru dezvoltarea abilitatilor digitale, 61% dintre participantii la studiu mentionand ca ar apela la astfel de programe de instruire puse la dispozitie de autoritati, daca ar fi disponibile.
Carmen Adamescu, Partener, Consultanta, Liderul practicii de tehnologie pentru EY Romania si Moldova: „Fiecare progres din stiinta si tehnologie a fost insotit de avantaje si dezavantaje, beneficii si provocari. Digitalizarea serviciilor publice este o nevoie incontestabila, intrucat rezolva problemele cetatenilor rapid si eficient, mai ales in contextul actual, dat de pandemie, in care apropierea sociala intre indivizi a devenit un pericol evident. Guvernele au mandatul sa accelereze dezvoltarea digitala a acestor servicii in conditii de securitate cibernetica adecvata si trebuie sa aiba in vedere guvernanta acestor servicii in beneficiul cetatenilor, sa adapteze legile si regulile la mediul virtual actual. Tehnologia ofera cu adevarat avantaje celor care stiu sa o utilizeze si reprezinta o provocare pentru cei care nu stiu. Barajul nestiintei trebuie depasit prin accesul la educatie si informare si nu prin ignoranta. Cetatenii actuali nu mai traiesc in comunitati restranse, ci sunt din ce in ce mai conectati la mediul virtual, depasind granitele tarilor si continentelor. Astfel, guvernanta digitala, securitatea cibernetica si educatia trebuie sa fie componente intrinseci ale initiativelor de digitalizare pentru a facilita si proteja conexiunea intre oameni si masini.”
Sapte tipologii de cetateni cu care trebuie sa dialogheze guvernele
Studiul imparte respondentii in sapte tipologii: tehnofili entuziasti, persoane pregatite si capabile, aspiranti constiinciosi, sceptici in privinta tehnologiei, aparatori ai vietii private, spectatori pasivi si intretinatori de familie cu venituri modeste. Aceste tipologii ofera perspective asupra modului in care statele ar trebui sa colaboreze cu diferitele grupuri sociale.
De exemplu, studiul arata ca tehnofilii entuziasti, persoanele pregatite si capabile si aspirantii constiinciosi sunt mai deschisi in ceea ce priveste divulgarea datelor personale pentru a avea acces la un serviciu sau pentru a realiza o tranzactie online, precum si in ceea ce priveste divulgarea datelor catre terti. In schimb, cei din randul scepticilor, aparatorilor vietii private si al spectatorilor pasivi sunt mai retinuti in a oferi accesul autoritatilor si companiilor la datele lor personale.
Mai mult, aceste categorii ofera si informatii cheie despre perspectivele anumitor grupuri demografice in privinta unor teme fundamentale, precum imigratia, schimbarile climatice si globalizarea.
Despre EY Romania
EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 298.000 de angajati in peste 700 de birouri in 150 de tari si venituri de aproximativ 37,2 miliarde de USD in anul fiscal incheiat la 30 iunie 2020. Reteaua noastra este cea mai integrata la nivel global, iar resursele din cadrul acesteia ne ajuta sa le oferim clientilor servicii prin care sa beneficieze de oportunitatile din intreaga lume.
Prezenta in Romania din anul 1992, EY este liderul de pe piata serviciilor profesionale. Cei peste 800 de angajati din Romania si Republica Moldova furnizeaza servicii integrate de audit, asistenta fiscala, juridica, strategie si tranzactii, consultanta catre companii multinationale si locale. Avem birouri in Bucuresti, Cluj-Napoca, Timisoara, Iasi si Chisinau. EY Romania s-a afiliat in 2014 singurei competitii de nivel mondial dedicata antreprenoriatului, EY Entrepreneur Of The Year. Castigatorul editiei locale reprezinta Romania in finala mondiala ce are loc in fiecare an, in luna iunie, la Monte Carlo. In finala mondiala se acorda titlul World Entrepreneur Of The Year. Pentru mai multe informatii, vizitati pagina noastra de internet: www.ey.com
Despre studiu
Ipsos MORI a realizat interviuri online cu 12.100 de participanti de varsta activa din 12 tari (aproximativ cate 1.000 din fiecare tara) din toata lumea in perioada iulie - septembrie 2020. Datele au fost ponderate in functie de varsta, gen, regiune si statutul profesional pentru a obtine profile reprezentative la nivel national. Tarile incluse in studiu au fost Australia (persoane cu varste cuprinse intre 18-65 ani), Brazilia (18-59 ani), Franta (16-75 ani), Germania (16-75 ani), India (18-50 ani), Japonia (18-75 ani), Malaiezia (18-65 ani), Mexic (18-59 ani), Africa de Sud (18-65 ani), Emiratele Arabe Unite (18-55 ani), SUA (18-75 ani) si Regatul Unit (16-75 ani). In tarile cu un grad de penetrare al internetului relativ redus, esantionul este format mai degraba din persoane din mediul urban, cu un nivel de studii mai ridicat si/sau cu o situatie materiala mai buna decat populatia generala, iar rezultatele trebuie interpretate ca reflectand opiniile populatiei mai „conectate”.
