Condamnarea in instanta este factorul principal care ar putea impiedica frauda si coruptia, sunt de parere 82% dintre reprezentantii companiilor romanesti sondate in cadrul studiului EY EMEIA Fraud Survey, privind practicile legate de coruptie din Europa, Orientul Mijlociu, India si Africa (zona EMEIA).
Studiul arata ca putini angajati romani ar recurge la o raportare falsa a performantelor lor: doar 3% dintre respondentii romani spun ca ar transmite informatii false echipei de management pentru a avansa in cariera sau pentru a primi o marire de salariu. 16% dintre angajatii intervievati spun ca ar fi dispusi sa dea mita intr-o situatie de care depinde supravietuirea companiei. Media este mai mica decat cea est-europeana (19%), insa mai mare decat cea din pietele dezvoltate (11%).
Simona Radu, Director Executiv Fraud Investigation and Dispute Services EY Romania, spune:
„Companiile activeaza intr-un mediu de business din ce in ce mai impredictibil. Nemultumirile generale legate de efectele globalizarii, instabilitatea politica si cresterea economica incetinita chiar si pe pietele emergente pun presiuni enorme asupra companiilor. Cu toate acestea, tintele de performanta ale acestora raman ambitioase si sunt nevoite sa se reinventeze constant.
In acest context, metodele de frauda sunt tot mai sofisticate, asa cum si oportunitatile sunt tot mai numeroase. Devine imperios necesar pentru orice companie sa-si creeze mecanisme complexe si eficiente pentru a preintampina si a combate frauda.”
Romanii nu sunt foarte optimisti in privinta imbunatatirii standardelor etice din mediul de afaceri. Doar 31% dintre respondenti cred ca activitatea de reglementare din sectorul lor a avut un impact pozitiv asupra standardelor etice din companiile in care lucreaza.
Desi 31% dintre romani considera ca luarea de mita se intampla frecvent in mediul de afaceri local (un procent mult mai mic decat media europeana, de 64%), doar 15% spun ca ar actiona imoral (sa ignore comportamentul non-etic din echipa lor sau al furnizorilor si colaboratorilor, sa furnizeze informatii false echipei de management si/sau sa induca in eroare auditorii sau organismele de reglementare si control) ca sa avanseze in cariera sau ca sa obtina un salariu mai mare.
In ceea ce priveste depistarea comportamentelor imorale, 65% dintre angajatii romani cred ca monitorizarea e-mail-urilor e o violare a vietii private, la fel si monitorizarea telefoanelor (63%), a conversatiilor pe instant messenger (61%) si a conturilor de social media (59%).
Nu putini sunt romanii care au luat in considerare demisia atunci cand au fost pusi in fata unui comportament imoral. 22% spun ca au luat in considerare optiunea si chiar au demisionat (fata de doar 12% la nivel global). 37% au luat-o in considerare, dar au ramas in aceeasi companie.
Astfel, Romania e pe locul cinci la nivel de EMEIA (Europa, Orientul Mijlociu, India si Asia), in ceea ce priveste decizia de a demisiona - ca raspuns la detectarea comportamentelor lipsite de etica din cadrul companiei.
In ceea ce priveste raportarea comportamentului non-etic, in ciuda presiunii interne de a mentine tacerea, romanii se afla pe locul patru, cu 19 procente (dupa Emiratele Arabe Unite, Egipt si Turcia). Grija pentru siguranta personala este factorul principal care ii determina pe angajatii romani sa nu raporteze incidentele legate de frauda, mita sau coruptie la serviciu. In jur de 30% dintre ei mentioneaza si grija legata de avansarea in cariera sau de oportunitatile oferite de alte companii.
