Studiul ilustreaza caracteristicile definitorii ale activitatii afacerilor mici si mijlocii, dar si atitudinea acestora in raport cu schimbarile economice si tehnologice. La studiu au participat 13.000 de IMM-uri din 19 tari europene - inclusiv Romania, care a fost reprezentata de 500 de respondenti.
O optiune de multe ori personala
Motivele personale raman adesea foarte importante in preferintele romanilor de a pune bazele unei mici afaceri. 49% dintre romanii participanti la studiu, cel mai ridicat procent de respondenti, spun ca au facut acest pas din dorinta de a se simti mai in siguranta atunci cand vine vorba de propriul viitor. Tot 49% dintre romani spun ca au intemeiat o afacere pentru a-si gasi un echilibru mai bun intre viata personala si cea profesionala, mult peste media europeana de 31% si mai mult de dublu fata de procentul respondentilor provenind din tari cu o puternica traditie antreprenoriala (Germania, Danemarca sau Belgia). Segmentul afacerilor mici si mijlocii este unul privit favorabil in Romania – cel putin comparat cu tarile din jur. 31% din respondentii romani considera ca munca intr-un IMM le-a adus avantaje financiare – cu 12 puncte procentuale mai mult decat media europeana a studiului, aflandu-se pe locul doi dupa Polonia conform acestor raspunsuri. Romania este urmata de tari din regiune precum Ungaria, unde doar 21% din respondenti au mentionat avantajele financiare drept beneficiu al activitatii intr-un IMM, de Cehia, unde 18% dintre intervievati au aceeasi opinie, dar si de Slovacia - aici, media respondentilor care au optat pentru acelasi raspuns fiind de 12%.
Atitudinea pozitiva a romanilor fata de afacerile mici si mijlocii se regaseste si in numarul extrem de mic – 3% dintre respondenti – care nu au reusit sa numeasca nici un aspect pozitiv al acestora, comparat cu procente de doua cifre inregistrate in tarile din restul Europei.
Studiul a atins si aspectele mai putin pozitive ale activitatii dintr-un IMM. La nivel european, 34% dintre intervievati au indicat stresul ca fiind principalul factor negativ. in Romania, 43% dintre participanti au ales aceasta varianta, ocupand locul doi in clasament, dupa Turcia. La polul „relaxat” al clasamentului se afla Olanda, cu doar 22 de procente.
Optimism, dar si o lipsa de structura
In ciuda acestui factor, in ceea ce priveste increderea in viitor, atitudinea pozitiva a respondentilor din Romania a depasit media europeana de 59% - pe plan local, 78% dintre respondenti sunt optimisti in ceea ce priveste viitorul. Primul loc din acest clasament este ocupat de Olanda, cu 79% dintre angajati si proprietari de afaceri increzatori in viitorul lor. La polul opus este Grecia, unde 70% dintre respondenti se declara pesimisti cu privire la viitor, urmata de Turcia, totusi cu numai 39% sentiment negativ.
Afacerile mici si mijlocii nu pornesc intotdeauna cu un plan de business bine stabilit. Concret, Romania se afla in top 3 tari care nu intocmesc niciun plan de afaceri, cu un procent de 25%. Turcia este tara fruntasa in ceea ce priveste planificarea.
La nivel european, o parere unanim acceptata, care a inregistrat cote inalte de raspuns, este aceea potrivit careia tehnologia aduce flexibilitate unei afaceri. Tot la capitolul impact pozitiv al tehnologiei in afaceri, peste 90% dintre respondentii Greciei, Romaniei sau Kazahstanului considera ca tehnologia ii ajuta sa economiseasca timp, comparat cu o medie mult mai ponderata a respondentilor din Olanda, Suedia sau Germania, unde media se situeaza in jurul valorii de doar 60%. Intrebati ce semnifica procesul de digitalizare prin prisma afacerilor lor, respondentii din Romania au ales reducerea „muncii cu hartii” ca principal efect al acestui proces – aproape 40% dintre ei. Pe locurile doi si trei s-au aflat mobilitatea crescuta a muncii si posibilitatea unei analize mai eficiente a datelor de piata prin instrumentele pe care transformarea digitala le pune la dispozitie.
Potrivit studiului Microsoft, statele ce provin din piete cu o mai mica istorie pe sectorul IMM-urilor (cum ar fi Turcia, Grecia, Rusia, Polonia sau Romania) considera automatizarea proceselor unei afaceri (managementul digital al clientilor, al resurselor sau analiza de date de piata) drept unul dintre marile avantaje ale digitalizarii; intr-o proportie peste media europeana.
In acelasi timp, potrivit studiului Comisiei Europene DESI, Danemarca, Finlanda, Suedia si Olanda au cele mai evoluate economii din UE din punct de vedere al digitalizarii, fiind urmate de Luxemburg, Belgia, Regatul Unit al Marii Britanii si Irlanda. Romania, Bulgaria, Grecia si Italia au obtinut cele mai mici scoruri DESI. O explicatie a decalajului dintre entuziasmul fata de tehnologie si tehnologizarea de facto a afacerilor ar putea fi ciclul de integrare a tehnologiei in afaceri, foarte diferit intre aceste tari. in timp ce tarile cu scoruri DESI mari inteleg prin integrarea tehnologiei solutii avansate, pe care le folosesc deja, tarile din grupul in care se afla si Romania nu au integrat decat in procent foarte mic aceste tehnologii, demonstrand o apetenta mai mare.
Comparat cu restul tarilor incluse in studiu, Romania are deopotriva cei mai multi antreprenori care declara ca folosesc in mod regulat aceeasi tehnologie acasa si la birou, dar si cei mai multi (44%) care spun ca deciziile de tehnologie sunt o componenta regulata a afacerii lor. Prin contrast, din Danemarca, tara cu cel mai ridicat indice DESI (Digital Economy and Society Index, realizat de Comisia Europeana), doar 17% au raspuns acelasi lucru.
In ceea ce priveste modul in care IMM-urile interactioneaza cu clientii, Romania se situeaza aproape de media europeana pe patru din cinci categorii de interactiune analizate (email, portal de e-commerce, discutii fata in fata, via telefon) si peste media europeana atunci cand vorbim de o interactiune cu clientii via social media.
