Un procent de 46% dintre companiile romanesti care au activitati de cercetare-dezvoltare spun ca nu aplica pentru a obtine facilitatile fiscale acordate de stat prin legislatie. Este concluzia principala ce rezulta dintr-un studiu derulat de echipa EY despre proiectele de cercetare-dezvoltare si facilitatile de care acestea pot beneficia. Studiul identifica principalele motive pentru care contribuabilii inca ezita.
Codul Fiscal din Romania contine prevederi in legatura cu activitatea de cercetare – dezvoltare in baza carora companiile din Romania, daca desfasoara astfel de activitati, pot beneficia de facilitati fiscale. Aceste facilitati privesc impozitul pe profit si impozitul pe veniturile angajatilor care sunt implicati in proiecte de cercetare-dezvoltare derulate de companii, tocmai pentru a stimula activitatea de cercetare si dezvoltare a companiilor romanesti.
In ce masura companiile din Romania deruleaza activitati de cercetare-dezvoltare, daca au cunostinta de facilitatile prevazute de lege, in ce masura au aplicat pentru a obtine astfel de facilitati si care au fost rezultatele inspectiilor fiscale ale organelor de control pe aceasta tema, rezulta din cel mai recent Studiu EY. Iata, mai jos, cateva concluzii:
• Aproape jumatate (46%) dintre companiile care desfasoara activitati de cercetare-dezvoltare intervievate nu au aplicat pentru facilitatile fiscale prevazute de lege
• Aproape jumatate dintre companii au avut dificultati in determinarea activitatilor de cercetare-dezvoltare eligibile
• Peste 50% dintre inspectiile fiscale desfasurate la companiile care au aplicat pentru facilitatile fiscale disponibile pentru activitatea de cercetare-dezvoltare s-au finalizat cu ajustari privind facilitatile aplicate
• Peste trei sferturi dintre companiile care au aplicat facilitatile fiscale pentru cercetare-dezvoltare nu au obtinut si certificare din partea unui expert desemnat de Ministerul Cercetarii, Inovarii si Digitalizarii (MCID), acesta fiind unul din principalele motive pentru care au avut ulterior probleme in cadrul inspectiei fiscale.
Studiul arata ca peste 60% dintre companiile intervievate spun ca sunt informate si cunosc facilitatile fiscale care permit societatilor o deducere suplimentara la calculul rezultatului fiscal (50% din cheltuielile eligibile pentru aceste activitati) si, respectiv scutirea de la plata impozitului pe venit pentru persoanele care sunt incluse in echipa unui proiect de cercetare - dezvoltare si inovare.
Totusi, 40% din companiile incluse in studiu nu cunosc aceste facilitati, cu atat mai mult cu cat vorbim despre companii din sectoare de activitate care ar putea cunoaste un proces accelerat de dezvoltare, in actualul context economic dificil si complex, daca ar desfasura astfel de proiecte.
Pe de alta parte, desi 61% dintre respondenti declara ca sunt in cunostinta de cauza privind facilitatile acordate in cazul derularii proiectelor de cercetare - dezvoltare, doar 31% au accesat una dintre cele doua facilitati, respectiv, 69% nu au aplicat pentru obtinerea acestora.
Pasul aplicarii acestor facilitati fiscale, indiferent de rezultatul obtinut, a fost urmat in 80% din cazuri si de o inspectie fiscala care a vizat impozitul pe profit si/sau impozitul pe venit pentru perioada in care compania a aplicat facilitatile.
Cel mai ingrijorator aspect, in ceea ce priveste rezultatele inspectiei, este acela ca organele de control fiscal au contestat (in 50% din cazuri) aplicarea facilitatilor fiscale, fapt determinat de mai multe motive, cel mai des invocat fiind insa lipsa certificarii din partea unui expert din cadrul Registrul expertilor pe domenii de cercetare-dezvoltare.
O intrebare la fel de importanta in cadrul studiului s-a referit la intocmirea proiectului specific activitatilor de cercetare-dezvoltare pentru care s-au aplicat facilitatile fiscale, care trebuie sa contina elementele minime prevazute de legislatia aplicabila. Raspunsurile au fost in totalitate pozitive, ceea ce duce la concluzia ca, in cadrul companiilor s-a inteles importanta documentatiei in aplicarea facilitatilor.
Dar aici este de analizat pasul premergator intocmirii dosarului de proiect cerut de lege, si anume modalitatea prin care a fost realizata certificarea activitatilor de cercetare-dezvoltare. Cele mai multe companii au realizat intern (80% dintre respondenti) si doar 20 % dintre cei intervievati au obtinut si certificarea de catre un expert desemnat conform Registrului expertilor.
Realizarea si documentarea dosarelor proiectelor de cercetare-dezvoltare a constituit, potrivit studiului, pentru toti respondentii, cea mai mare provocare a companiei in aplicarea acestei facilitati fiscale.
Desi cunosc legislatia si, prin urmare, facilitatile pe care aceasta le contine in cazul in care deruleaza unul sau mai multe proiecte de cercetare - dezvoltare, companiile nu aplica pentru acestea. Sondajul evidentiaza faptul ca societatile romanesti – in speta persoanele abilitate sa se ocupe de acest segment in cadrul companiilor – se confrunta cu mai multe probleme simultan.
Principalul motiv pentru care companiile nu au aplicat pentru a beneficia de aceste facilitati fiscale sunt dificultatile in determinarea activitatilor de cercetare-dezvoltare eligibile, cu peste 67% dintre raspunsuri, la egalitate cu dificultatile in intocmirea documentatiei solicitate - 67% urmat. Urmeaza in ordine: prevederile legislative neclare – 44%, la egalitate cu riscul ca autoritatile de control sa conteste aplicabilitatea acestei facilitati (44%) si dificultatile in determinarea cheltuielilor eligibile si a cheii de alocare a costurilor eligibile (44%) si dificultatile in contractarea unui expert desemnat conform Registrului expertilor pe domenii de cercetare-dezvoltare (22).
Din rezultatele studiului se desprind cel putin trei lucruri importante carora companiile din Romania ar trebui sa le acorde atentie:
• Analiza temeinica, premergatoare deciziei de a aplica, pentru a evita „munca in zadar”
• Intelegerea pasilor si a documentatiei de pregatit
• Importanta serviciilor unui consultant si certificarii de catre un expert, optiune prin care se scuteste timp, se economisesc bani si este evitata situatia in care aplicarea facilitatii in sine sa fie contestata.
Andra Casu, Partener, liderul departamentului de Impozite directe, EY Romania: “Consider ca zona de cercetare-dezvoltare este foarte ofertanta si potrivita pentru multe industrii in perioada urmatoare, iar companiile din Romania ar trebui sa aiba in vedere in avantajele oferite de Codul Fiscal prin aceste facilitati, aducand inclusiv beneficii de cash-flow. Recomand contribuabililor sa analizeze in ce masura activitatile pe care le au sunt potrivite pentru a aplica aceste facilitati in perioada urmatoare.”
In Romania legislatia in domeniu este foarte favorabila acestor proiecte de cercetare-dezvoltare si ar putea genera un impact foarte mare pentru companii, inclusiv avantaj de cash-flow din punct de vedere fiscal.
Razvan Ungureanu, Director, Impozite Directe, EY Romania: “Facilitatile fiscale pentru activitatile de cercetare-dezvoltare exista de multi ani in legislatia romaneasca, insa nu au fost accesate pe scara larga de companiile care ar putea beneficia de ele. Anul 2023 a venit cu modificari importante privind procedura de aplicare a acestor facilitati, care clarifica anumite aspecte neclare sau insuficient reglementate si care ar trebui sa incurajeze tot mai multe companii sa aplice facilitatile fiscale pentru activitatile de cercetare-dezvoltare desfasurate.”
Principala recomandare pe baza rezultatelor studiului este reconsiderarea acestor facilitati de catre companiile care au activitati de cercetare-dezvoltare in sensul aplicarii lor pe scara mai larga. Faptul ca, recent, legislatia s-a schimbat si au aparut inclusiv precizari legate de lista expertilor in domeniu arata ca autoritatile sunt deschise si favorabile in ceea ce priveste incurajarea companiilor romanesti spre a beneficia de astfel de facilitati.
Despre studiul EY Romania
Sondajul a fost derulat in luna ianuarie 2023 si a avut 110 respondenti, contribuabili mici si mijlocii, din 18 sectoare de activitate, cei mai multi activand in sectoarele servicii profesionale, comert, IT si telecomuincatii, industria prelucratoare si financiar-bancar.
Despre EY Romania
EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 365.399 de angajati in peste 700 de birouri in 150 de tari si venituri de aproximativ 45,4 miliarde de USD in anul fiscal incheiat la 30 iunie 2022. Reteaua noastra este integrata la nivel global, iar resursele din cadrul acesteia ne ajuta sa le oferim clientilor servicii prin care sa beneficieze de oportunitatile din intreaga lume.
Prezenta in Romania din anul 1992, EY furnizeaza, cu ajutorul celor peste 900 de angajati din Romania si Republica Moldova, servicii integrate de audit, asistenta fiscala, juridica, strategie si tranzactii, consultanta catre companii multinationale si locale. Avem birouri in Bucuresti, Cluj-Napoca, Timisoara, Iasi si Chisinau. EY Romania s-a afiliat in 2014 singurei competitii de nivel mondial dedicata antreprenorialului, EY Entrepreneur Of The Year. Castigatorul editiei locale reprezinta Romania in finala mondiala ce are loc in fiecare an, in luna iunie, la Monte Carlo. In finala mondiala se acorda titlul World Entrepreneur Of The Year.
