A sosit din nou decembrie, luna mult-asteptata a sarbatorilor si a mini-vacantei de iarna. O perioada de deconectare de la responsabilitatile de serviciu, de planificare a timpului liber cu familia sau cei dragi, in general, acel moment din an cand majoritatea oamenilor isi canalizeaza energia catre activitati recreationale si de odihna si mai putin catre cele profesionale. Totusi, pentru o parte dintre noi, atentia nu e indreptata doar spre agenda personala de vacanta, ci si catre agenda Guvernului, fiind de notorietate faptul ca autoritatile obisnuiesc sa adopte modificari fiscale semnificative in perioada Craciunului sau a Anului Nou.
Mos Craciun promite sa fie generos si anul acesta, daca ne uitam la „cadourile fiscale” oferite deja contribuabililor romani, ba chiar a „impachetat” cadouri in avans pentru 2024. Astfel, o gama larga modificari si noutati fiscale mai mult sau mai putin dorite ori asteptate au fost deja publicate in Monitorul Oficial.
Cum ar arata o retrospectiva a anului 2023 cu cele mai importante masuri adoptate de autoritati in legatura cu taxarea veniturilor persoanelor fizice din Romania? Ar putea fi descrisa scurt si sugestiv, printr-o vorba din popor: „cu o mana s-a dat, cu alta s-a luat”.
Reiterand cronologic, inca din prima luna din 2023 a fost adoptata si prima limitare fiscala, intrucat a fost restransa facilitatea fiscala pentru salariatii din constructii – pe scurt, activitatea desfasurata in afara Romaniei a fost scoasa din categoria activitatilor pentru care puteau fi accesate scutirile si reducerile de taxe prevazute de lege. Pe de alta parte, tot in luna ianuarie, au fost extinse facilitatile fiscale din IT, astfel incat sa poata obtine scutirea de la plata impozitului pe venit si angajatii din sistemul public. De asemenea, o adaugire importanta (care, practic, a corectat o prevedere ce putea fi vazuta, anterior, ca discriminatorie) a fost aceea ca facilitatea pentru IT-sti poate fi accesata si de cetatenii non-UE (salariati in Romania), evident, daca acestia intruneau toate conditiile obligatorii (intrucat, anterior, doar cetatenii romani sau cei din UE erau considerati eligibili).
Aceste facilitati fiscale destinate anumitor categorii de salariati din Romania (i.e., din constructii, agricultura, industria alimentara, IT) au fost subiect de lungi dezbateri pe parcursul intregului an si au creat o stare de incertitudine si tensiune pentru cei vizati. Dupa multe propuneri si incercari, autoritatile au reusit in cele din urma „sa ia” de la contribuabili abia la finalul lunii octombrie a.c., cand a fost adoptata Legea 296/2023, care a prevazut o serie de restrangeri ale facilitatilor fiscale pentru toate cele patru sectoare de activitate precizate. S-a realizat o aliniere din perspectiva temporala, intrucat tuturor acestor facilitati le-a fost stabilit un „termen de valabilitate” comun, si anume pana la 31 decembrie 2028, iar uniformizarea a insemnat, printre altele, si: (i) plafonarea la valoarea de 10.000 de lei, inclusiv, a veniturilor brute lunare scutite de la plata impozitului; (ii) reintroducerea cotei de CASS 10% pentru angajatii din constructii, agricultura si industria alimentara; (iii) alinierea privind reducerea cotei de pensie - CAS cu procentul aplicabil fondului de pensii administrat privat – Pilon 2.
Pe de alta parte, Guvernul a incercat sa diminueze impactul resimtit de salariatii in domeniul constructiilor si in sectorul agro-alimentar si a marit (prin Ordonanta de Urgenta) valoarea de referinta a salariilor minime de baza lunare - de la 4.000 la 4.582 lei pentru constructii si de la 3.000 lei la 3.436 lei pentru agricultura si industria alimentara, astfel incat venitul net (minim) sa nu fie afectat de reintroducerea obligativitatii platii cotei de sanatate. In cele din urma, putem spune ca autoritatile „au dat” cu o mana un salariu mai mare, dar „au luat” cu cealalta in mod egal (prin introducerea CASS 10%). Finalmente, povara fiscala aditionala a fost indirect plasata la angajatori.
Tot in categoria de „date si luate” putem considera si schimbarile de tratament fiscal aparute pentru urmatoarele beneficii asimilate salariilor:
- abonamentele/serviciile de utilizare a facilitatilor sportive: cronologic, in februarie 2023, prin Legea nr. 34/2023, au fost introduse anumite avantaje fiscale in legatura cu aceste beneficii, de ex.: posibilitatea deducerii contravalorii acestora din baza impozabila, atunci cand sunt suportate direct de salariati/ PFA-uri (in limita a 400 euro anual) si scutirea de contributii sociale si de impozit pe venit pentru beneficiile suportate de angajatori pentru salariatii proprii, tot in limita a 400 euro anual. Insa, prin cea mai recenta OUG (nr. 115/2023), publicata pe 14 decembrie 2023, Guvernul a diminuat considerabil aceste plafoane neimpozabile si, respectiv, deductibile (de la 400 euro, la 100 euro anual), astfel ca, in decurs de nici un an, avantajul fiscal a devenit, practic, invizibil.
- indemnizatia de telemunca – pana in prezent, erau scutite de la plata contributiilor sociale si a impozitului pe venit sumele acordate angajatilor care desfasurau activitati in regim de telemunca, in limita unui plafon lunar de 400 lei. Prin OUG 115/2023, Guvernul a eliminat integral aceasta facilitate fiscala incepand cu veniturile lunii ianuarie 2024. Din nou, dat, dar apoi luat.
- tichete de masa si de vacanta – Legea 296/2023 a legiferat ca, incepand din ianuarie 2024, aceste tipuri de tichete valorice vor fi subiect si de CASS 10% pe langa cota actuala de impozitare de 10%. Iarasi, o povara fiscala suplimentara consistenta si care va face ca aceste beneficii (intre cele mai apreciate de salariati) sa isi piarda din atractivitate si/sau sa nasca tensiuni intre angajatori si angajati.
Desi au fost foarte multe modificari fiscale de impact pentru buzunarul contribuabilului in 2023, urmatoarele mai merita evidentiate:
- introducerea din 2024 a unui nou plafon de 60 salarii minime brute pe tara la care se datoreaza cota de sanatate CASS pentru veniturile din activitati independente (in prezent, exista un plafon maxim de doar 24 salarii minime brute)
- introducerea impozitului special pe bunurile imobile si mobile de valoare mare - o noutate in domeniu
- cresterea impozitarii veniturilor a caror sursa nu a fost identificata (incepand cu 1 iulie 2024, de la 16%, la 70%, aplicata asupra bazei impozabile ajustate)
- modificari fiscale semnificative pentru microintreprinderile din mai multe domenii, intre care IT, HoReCa, activitati juridice, asistenta medicala si stomatologica.
Modificarile fiscale drastice pentru industria IT au fost o tendinta in 2023, iar in cazul PFA-urilor din acest domeniu (cu coduri CAEN 6202 si 6203), daca nu erau deja prea multe, li s-a mai adaugat o restrangere. De la 1 ianuarie 2024, se elimina posibilitatea de determinare a venitului net pe baza normelor anuale de venit (pentru activitatile, altele decat cele ce genereaza drepturi de autor sau drepturi conexe drepturilor de autor). Pentru acestea, venitul anual net va fi determinat in sistem real, pe baza datelor din contabilitate.
In final, ca sa incheiem sumarul anului 2023 intr-o nota oarecum optimista, remarcam si cateva modificari pozitive pentru contribuabili, cum ar fi:
- adoptarea „amnistiei fiscale” privind incadrarea fiscala a tichetelor cadou obtinute de persoanele fizice de la alte persoane decat angajatorii (i.e. Legea nr. 43 / 24 februarie 2023, pentru anularea unor obligatii fiscale)
- adoptarea regimului fiscal favorabil aplicabil nomazilor digitali in Romania (Legea nr. 69/2023 din aprilie) – insa, desi sunt prevederi favorabile la nivel teoretic, in practica, acestea nu au generat, din pacate, rezultatul scontat cu privire la atragerea de nomazi digitali in Romania (conform Inspectoratului General pentru Imigrari, s-a inregistrat un numar insignifiant de cereri din partea cetatenilor straini eligibili a fi nomazi digitali in Romania).
Asadar, presarat cu multe modificari ale Codului Fiscal, anul 2023 isi inclina vertiginos balanta intre „date” si „luate” inspre cea de-a doua categorie, din nefericire. Iar, pe masura ce 2024 isi va intra in rol, si povara fiscala va fi resimtita mai acut de contribuabili, intrucat majoritatea schimbarilor legislative sunt programate sa intre in vigoare dupa 1 ianuarie.
***
Despre EY Romania
EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 395.442 de angajati in peste 700 de birouri in 150 de tari si venituri de aproximativ 49,4 miliarde de USD in anul fiscal incheiat la 30 iunie 2023. Reteaua noastra este integrata la nivel global, iar resursele din cadrul acesteia ne ajuta sa le oferim clientilor servicii prin care sa beneficieze de oportunitatile din intreaga lume.
Prezenta in Romania din anul 1992, EY furnizeaza, cu ajutorul celor peste 1.000 de angajati din Romania si Republica Moldova, servicii integrate de audit, asistenta fiscala, juridica, strategie si tranzactii, consultanta catre companii multinationale si locale. Avem birouri in Bucuresti, Cluj-Napoca, Timisoara, Iasi si Chisinau. EY Romania s-a afiliat in 2014 singurei competitii de nivel mondial dedicata antreprenorialului, EY Entrepreneur Of The Year. Castigatorul editiei locale reprezinta Romania in finala mondiala ce are loc in fiecare an, in luna iunie, la Monte Carlo. In finala mondiala se acorda titlul World Entrepreneur Of The Year.
