Numeroase organizatii tind inca sa reduca sustenabilitatea la o simpla obligatie de raportare, o „bifa” in calendarul anual de conformitate. In plus, propunerile legislative din pachetul Omnibus, publicate de Comisia Europeana pe 26 februarie si care, in cazul in care vor fi adoptate si aplicate in forma originala, ar putea scoate de sub incidenta Directivei privind raportarea corporativa in materie de sustenabilitate (Corporate Sustainability Reporting Directive - CSRD) peste 80% dintre companiile vizate initial in UE si peste 90% in Romania, par sa induca un val de descurajare in materie de green si, mai mult, tendinta de a pune in opozitie sustenabilitatea si competitivitatea economica.
Totusi, experienta organizatiilor-pionier in sustenabilitatea corporativa, precum si studiile de profil, au un mesaj diferit: practicata autentic si coerent, sustenabilitatea devine un element-cheie al performerilor si un instrument prin care companiile isi pot imbunatati procesele operationale, pot gestiona mai bine riscurile, pot optimiza costurile si crea valoare pe termen lung.
De la teorie la avantaj competitiv
Integrarea autentica a factorilor ESG (Environmental, Social, Governance) in strategia de business nu se rezuma la un raport anual convingator, ci consta in decizii operationale concrete, sistematice, planificate profesionist, care insotesc si influenteaza performanta financiara. Cea mai recenta editie a raportului CxO Sustainability Survey, realizat de Deloitte in randul executivilor de top a peste 2.100 de companii din 27 de tari, arata ca 70% dintre respondenti se asteapta la un impact semnificativ al schimbarilor climatice asupra strategiilor si operatiunilor lor in urmatorii trei ani, dar si ca organizatiile care au actionat prompt si au implementat instrumente de masurare a impactului incep sa asocieze beneficii financiare tangibile initiativelor green (37%), mentionandu-le in cadrul acestei editii a raportului inaintea beneficiilor legate de brand si reputatie. Potrivit aceluiasi raport, liderii de business mai mentioneaza si satisfacerea asteptarilor consumatorilor, respectiv ale angajatilor in top cinci beneficii ale initiativelor sustenabile, ceea ce conduce catre ideea unui trend social deja relevant legat de preferinta pentru mai „curat”, mai „verde”.
De ce? Pentru ca sustenabilitatea creeaza eficienta: de la optimizarea consumului de resurse, la reducerea risipei si pana la o cultura organizationala orientata spre responsabilitate si inovatie. In 2009, una din cele mai mari companii de energie din Europa a decis schimbarea modelului de business prin tranzitia de la energie „neagra” (hidrocarburi), cu o pondere de 85% in productie, la energie „verde” pana in 2030; in 2020, bilantul se inversase deja, compania raportand o productie de 90% energie regenerabila, devenind in acelasi timp lider mondial in dezvoltarea proiectelor eoliene, cu o cota de piata de 30%. Un alt exemplu remarcabil este practica uneia dintre cele mai mari companii de FMCG din lume, care utiliza inca din anii 1990 instrumente de evaluare a impactului operatiunilor (Life Cycle Assessment si Overall Business Impact Assessment), ceea ce a contribuit la faptul ca, potrivit rapoartelor proprii, in 2018, 75% din intreaga crestere a companiei era generata de brandurile sale sustenabile.
Investitii-cheie: analiza, resurse financiare si umane, timp
Sustenabilitatea nu poate fi un proiect izolat sau o reactie la schimbarile pietei, iar a construi un business mai durabil necesita angajament constant si implicare la toate nivelurile organizatiei.
Cu sau fara povara obligatiilor de raportare, primii pasi se leaga de evaluarea operatiunilor si a strategiei de afaceri prin prisma principiilor de sustenabilitate, cu identificarea riscurilor si a oportunitatilor din intreg lantul valoric. Analiza de dubla materialitate (Double Materiality Assessment – DMA) este instrumentul structurat care, aplicat profesionist, pe o perioada rezonabila – nu sub presiunea unui deadline –, ofera o imagine la zi a nivelului de performanta si a potentialului afacerii dintr-o perspectiva alternativa, al carei cuvant de ordine este eficienta.
In paralel, cel putin la fel de importanta este adaptarea culturii organizationale, stimularea angajamentului echipelor prin informare transparenta si instruire cu privire la conceptele-cheie pentru tranzitie, la bune practici si idei concrete de actiune, aplicabile industriei si activitatii lor specifice.
Si, desi piata are nevoie de exemple si modele de succes, comunicarea si promovarea actiunilor sustenabile trebuie sa fie doar un accesoriu al masurilor efective, un mijloc, si nu un scop.
In concluzie, sustenabilitatea tine mai putin de ce si cum raportam si mai mult despre catre ce obiective si cum construim. Dincolo de reglementari, de modificarea prevederilor si a calendarului de conformare, intr-un climat economic din ce in ce mai volatil, capacitatea unei companii de a intelege si integra principii durabile in modelul de business va face diferenta intre supravietuire si crestere. Cei care actioneaza temeinic si la timp vor crea si conduce tendinte in piata, vor fi pregatiti sa raspunda rigorilor investitorilor si sa isi consolideze avantajul competitiv intr-o economie globala in care resursele sunt tot mai limitate si mai greu accesibile, lanturile de aprovizionare, tot mai fragmentate, iar presiunea din partea clientilor si angajatilor, tot mai mare.
