Anul 2015 a fost extrem de intens si in Romania in domeniul concurentei, cu mult dinamism in zona autoritatii de control, un numar record de investigatii si decizii de sanctionare, precum si modificari importante de legislatie.
„Peisajul concurential local reflecta, in mare masura, realitatea internationala”, spune Diana Crangasu, Senior Associate si coordonator al practicii de dreptul concurentei in cadrul Clifford Chance Badea. „La nivel global, vigilenta autoritatilor de resort este in crestere, numarul de investigatii privind suspiciunea unor intelegeri de tip cartel si amenzile in acest sens atingand niveluri record in ultimii ani, atat in cadrul Uniunii Europene, cat si in tari importante pentru economia globala, cum sunt Statele Unite si China”.
La randul sau, Consiliul Concurentei este extrem de activ in ultimii ani, atat prin investigatiile derulate, cat si prin numarul in crestere de sanctiuni impuse. „Acest lucru confirma efortul autoritatii de a alinia piata romaneasca la rigorile internationale si o ajuta sa se maturizeze, folosind parghiile concurentiale corecte in raporturile economice dintre diversi jucatori. Nu este intotdeauna un lucru comod, insa este cu siguranta singurul mod corect de a construi o economie sustenabila si puternica”.
Discutiile din cadrul unui seminar organizat recent de Clifford Chance Badea, care au abordat atat contextul concurential local, cat si tendintele europene si de la nivel global, au identificat cateva previziuni pentru mediul de afaceri, in cursul acestui an.
Previziunile anului 2016 in dreptul concurentei
1. Valoarea amenzilor in crestere. La nivel global, dar si national, 2016 ar putea aduce mai putine decizii de sanctionare, dar amenzi totale mai mari, in contextul in care autoritatile de concurenta sunt mult mai atente si mai agresive in analizarea si sanctionarea cartelurilor. Investigatiile vor viza tot mai mult piete cu impact major asupra unui numar mare de contribuabili. In acest context, este de asteptat si o crestere a numarului de contestatii in instanta (litigii), inclusiv pe partea cererilor de despagubiri formulate in baza deciziilor de sanctionare ale autoritatilor de concurenta.
2. Eforturi multijurisdictionale extinse. Investigatiile concomitente in mai multe jurisdictii devin o practica obisnuita. Cooperarea punctuala intre autoritatile de concurenta va continua sa se extinda si sa devina mai importanta in finalizarea investigatiilor. In Romania este de asteptat o colaborare si mai extinsa a autoritatii de concurenta cu alte autoritati si institutii de stat.
3. Programele de conformitate vor fi esentiale. In acest context, programele de conformitate revin in prim plan, iar bunele practici devin esentiale. Un astfel de program trebuie adaptat la propriul business, iar elaborarea sa trebuie sa aiba la baza o analiza riguroasa de risc, specifica activitatii si industriei in care activeaza societatea, precum si structurii sale organizationale. Este nevoie ca efortul si responsabilitatea cu care companiile implementeaza un astfel de program sa atraga si o recompensare efectiva din partea autoritatilor de concurenta, prin aplicarea unei reduceri la amenda finala atrasa de o eventuala investigatie.
4. Noutatea economica si comerciala va fi sub lupa autoritatilor de concurenta. Autoritatile de concurenta vor continua sa analizeze posibilitatea existentei cartelurilor si a practicilor comerciale anticoncurentiale in domeniile care s-au dezvoltat major in ultimii ani, dar si in practicile comerciale recente – este de asteptat ca vor exista mai multe investigatii in vanzarile online, industria IT, retail, dar si in industria de administrare a asa-numitelor big data. Exceptiile din legislatia fiscala nationala a Statelor Membre vor continua sa fie sub scrutin din punct de vedere al relevantei regulilor din legislatia ajutorului de stat.
5. „Pericolul” din discursurile publice. Autoritatile de concurenta vor analiza in investigatiile lor toate discursurile publice ale societatilor (comunicate de presa, rapoarte financiare sau informari catre investitori, previziuni financiare sau proiectii de strategii si evolutii de preturi, interviuri acordate presei etc.), folosirea canalelor social media de catre angajatii companiilor, precum si analizele sau statisticile prezentate in cadrul conferintelor de industrie. Cazurile recente de practici concertate au inclus si analiza atenta a comunicatelor de presa transmise de societati din diferite industrii.
6. Mai multa vigilenta in M&A. Daca 2015 a inregistrat cateva tranzactii mari de fuziuni si achizitii, ce au generat concentrari economice substantiale, in 2016 acest entuziasm ar putea fi temperat de constrangeri concurentiale. „Am asistat deja la situatii in care planuri ambitioase de M&A au fost abandonate sau restranse, pentru ca – odata analiza concurentiala realizata, era posibil ca tranzactia fie sa nu fie aprobata de autoritatile de concurenta, fie sa atraga remedii majore pentru aprobare, care ar fi redus prea mult scopul economic al tranzactiei in sine”, explica Diana Crangasu. Analiza unei tranzactii de M&A majore trebuie sa cuprinda din momentul negocierilor si o analiza a posibilelor remedii (spre exemplu, divizari ale business-ului, vanzari de active), pe care o autoritate de concurenta ar fi dispusa sa le accepte pentru a aproba respectiva tranzactie.
7. Focus pe preventie. Din ce in ce mai multe autoritati de concurenta vor incerca sa se implice si in activitatea de initiere si elaborare a politicilor publice, prin avizarea acestora din punct de vedere al conformitatii cu legislatia concurentei, cautand astfel sa previna pe cat posibil situatii in care anumite proiecte legislative sau actiuni ale autoritatilor publice sa provoace impact si consecinte anticoncurentiale in piata.
