Presiunea 2.0 a Chinei
Presiunea industriala 1.0 a Chinei a venit cu odata cu valul importurilor chineze de la inceputul anilor 2000, dupa ce China a aderat la Organizatia Mondiala a Comertului (OMC). Un soc de cost si de scara concentrat in productia intensiva in forta de munca, cu valoare mai scazuta si cu cele mai vizibile daune asupra pietei muncii inregistrate in SUA.
Presiunea industriala 2.0 a Chinei este diferita ca produs, geografie si transmitere. Este rezultatul agendei Made in China 2025, un impuls industrial coordonat catre produse cu valoare adaugata ridicata, precum utilaje avansate, vehicule electrice, echipamente electrice, transport feroviar, aerospatial, sisteme de generare a energiei, materiale noi, dispozitive medicale si alte sectoare intensive in tehnologie.
De data aceasta, Europa este tinta principala, deoarece ramane un actor global important tocmai in aceste industrii. Presiunea nu vine doar din importurile in UE. Ea provine si din pierderea vanzarilor catre China, din substituirea importurilor de catre China si din castigurile mai rapide ale Chinei pe piete terte. Socul se traduce atat in scaderea volumelor, cat si in concurenta de pret care comprima si mai mult marjele.
Presiunea industriala 2.0 a Chinei nu este, asadar, o scadere ciclica a exporturilor. Este o redistribuire structurala a cotei de piata industriale dinspre Europa catre China, amplificata de sprijinul statului chinez (prin subventii de stat si devalorizarea yuan-ului chinezesc fata de euro), precum si de o dinamica mai mare a inovarii si de ecosisteme high-tech si de inteligenta artificiala (IA) infloritoare in interiorul Chinei, alaturi de o cota de piata europeana redusa1,2. Expunerea Europei este mai mare deoarece sectoarele disputate sunt intensive in capital, puternic bazate pe inovare si esentiale pentru productivitatea si surplusul comercial. Pentru multi actori europeni consacrati, tranzitia reprezinta o modernizare de tip brownfield: fabricile existente trebuie modernizate ramanand in acelasi timp operationale, in timp ce China a putut adauga capacitate de tip greenfield, digitalizata, la scara larga. In 2024, China a instalat 295.000 de roboti industriali (54% din instalarile globale), iar stocul sau operational a depasit 2 milioane, comparativ cu 67.800 de instalari noi in UE3. Aceasta evidentiaza contrastul puternic dintre Industria 4.0 din Europa si China si dificultatea pe care companiile europene o vor avea in a recupera decalajul.
Evolutia proiectelor de investitii in productie din intreaga Europa intareste argumentul ca transformarea industriala a regiunii are loc in principal prin modernizare de tip brownfield, mai degraba decat prin extindere de tip greenfield. Intre 2022 si 2025, numarul proiectelor noi de productie din Europa a scazut, de la 648 la 392, in timp ce proiectele de extindere au ramas peste 1.000 anual. Germania prezinta un tipar si mai pronuntat, proiectele noi scazand cu peste 70% in aceasta perioada, in timp ce activitatea de extindere a depasit constant investitiile de tip greenfield. Aceste tendinte sugereaza ca producatorii europeni se concentreaza in mare parte pe modernizarea activelor industriale existente, spre deosebire de China, care a putut desfasura capacitate de tip greenfield digitalizata la scara larga.
In special pentru campionii industriali germani, vechea intelegere (proiectare si inginerie acasa, vanzarea de echipamente premium catre China) se destrama. Baza structurala de costuri a Germaniei, impreuna cu povara sa de reglementare, agraveaza problema. Eurostat a estimat costurile fortei de munca la nivelul intregii economii germane la 43,5 EUR pe ora in 2024, media UE fiind de 33,5 EUR4.
Germania: de la beneficiar al Chinei, la concurent al Chinei
Relatia dintre Germania si China s-a inversat. Companiile germane au beneficiat initial de boomul investitional al Chinei si de cresterea nivelului de trai, reprezentata de extinderea clasei de mijloc, furnizand automobile, produse chimice si echipamente pentru fabrici. Acum se confrunta cu rivali chinezi tot mai capabili acasa, in interiorul Chinei si pe pietele de export. Surplusul comercial al Germaniei la autoturisme cu China a scazut, de la aproximativ 18,8 mld. EUR in 2022, la circa 5,1 mld. EUR in 2025. China a depasit Germania sau a convers rapid catre nivelul acesteia nu doar la automobilele finite, ci si la componente auto critice, precum utilaje, echipamente electrice si de generare a energiei, si alte bunuri prelucrate.
Schimbarea concurentiala este atat calitativa, cat si cantitativa. BYD SEAL, BYD DOLPHIN si XPENG P7 au obtinut toate evaluari de cinci stele Euro NCAP in 2023, aratand ca modelele chineze de top indeplinesc acum standardele europene exigente de siguranta, in timp ce IEA estimeaza ca costurile de productie ale automobilelor electrice cu baterie din China sunt cu peste 30% mai mici decat in economiile avansate5,6. Aceasta combinatie continua sa sustina raportul pret-calitate: in Europa, vanzarile de automobile electrice fabricate in China au crescut cu aproape 50%, ajungand la circa 940.000 in 2025, in ciuda tarifelor UE7,8.
(Sursa: Eurostat)
(Sursa: Fundatia FES Romania, Studiu: Cum reconstruim bugetul?)
Contagiunea catre Europa Centrala si de Est (ECE)
Germania va absorbi initial o parte din soc prin marje, rate mai scazute de ocupare a fortei de munca si investitii amanate. Dar urmatorul val ajunge la locatiile furnizorilor prin portofolii de comenzi mai reduse, realocarea modelelor, tinte de achizitie mai stricte si mai putine mandate de extindere. Fabricile din regiunea ECE care furnizeaza in principal componente, mai degraba decat produse finale, sunt deosebit de expuse, deoarece cererea lor este incorporata in exporturile germane catre China si pietele terte. Tranzitia nu este lipsita de frictiuni. Dreptul UE nu interzice, in general, mutarea activitatii intre statele membre, dar Directiva privind concedierile colective impune consultarea si notificarea angajatilor, in timp ce normele privind ajutoarele regionale impiedica atragerea subventionata a locurilor de munca: in temeiul Regulamentului general de exceptare pe categorii, un beneficiar trebuie sa confirme ca nu a relocat aceeasi activitate sau o activitate similara la unitatea care beneficiaza de ajutor in ultimii doi ani si trebuie sa se angajeze sa nu faca acest lucru timp de doi ani dupa finalizarea investitiei. Aceste masuri de protectie apara lucratorii si concurenta loiala, dar pot prelungi restructurarea si reduce agilitatea in comparatie cu concurentii de tip greenfield.
Studiu de caz: Romania – o poveste de succes in materie de ISD cu un risc de concentrare
Legatura industriala a Romaniei cu Germania este vizibila in structura produselor. Germania ramane cel mai mare importator de bunuri al Romaniei, conform Harvard Atlas of Economic Complexity (HAEC). Datele comerciale HAEC din 2024 arata exporturi romanesti de 19 mld. USD catre Germania, cu un varf de 3,54 mld. USD in piese pentru autovehicule, 1,63 mld. USD in placi electrice, 1,17 mld. USD in fire si cabluri izolate si aproape 1 mld. USD in automobile. Cu alte cuvinte, o mare parte a relatiei bilaterale nu este productie generica: este sistemul nervos electric si mecanic al industriei germane.
Datele privind ISD pentru Romania contin un avertisment ascuns in spatele unui titlu puternic. Potentialul de export in cadrul unui lant de aprovizionare regional sigur, datorita dominatiei pe termen lung asupra Chinei a vehiculelor rutiere, utilajelor si echipamentelor de generare a energiei germane in ceea ce priveste cota de piata, impreuna cu un bazin de forta de munca ieftina, dar calificata, a adus noi oportunitati de investitii in productie. Conform sondajului EY Romania Attractiveness 2026, productia din Romania a reprezentat 47% din totalul proiectelor ISD in 2025, mai mult decat Ungaria (45%) si Polonia (43%). Utilaje & Echipamente, in special, a fost cel mai mare sector de ISD al Romaniei, cu 17 proiecte, sau 16% din totalul proiectelor ISD (109). Producatorii si furnizorii din transporturi s-au clasat, de asemenea, pe pozitii inalte, cu 12 proiecte (cota de 11%). In ciuda presiunii concurentiale a Chinei asupra industriei germane care a inceput dupa 2021, aceste sectoare au ramas puternice in Romania datorita atractivitatii continue a tarii pentru productia cu costuri reduse in cadrul operatiunilor din lantul de aprovizionare regional. Sondajul EY urmareste disponibilitatea si calitatea fortei de munca drept cel mai mare avantaj al Romaniei ca destinatie de investitii comparativ cu alte locatii (36% dintre raspunsuri).
Totusi, o incetinire prelungita legata de dinamica concurentiala chineza in productia germana ar putea reduce cererea de export si, astfel, ar putea redesena harta ISD din Romania in anii urmatori. Perceptiile semnaleaza deja o reconfigurare a profilului ISD al Romaniei. Pe baza aceluiasi sondaj al EY, in 2026, investitorii au mentionat Utilaje & Echipamente in doar 8% din raspunsurile combinate de prima si a doua alegere privind viitorii factori de crestere ai Romaniei. Putin sub o cincime (19%) dintre respondenti au citat producatorii si furnizorii din transporturi, dar tot sub alte sectoare din afara productiei. Sectoarele sunt puternice in oglinda retrovizoare, dar mai slabe in imaginatia investitorului. Activitatea de productie planificata este, de asemenea, sub cota reala din 2025, sugerand un flux de proiecte mai selectiv.
Produsele chimice raman un alt punct slab, avand in vedere ponderea ridicata a produselor chimice romanesti exportate catre Germania si faptul ca China preia o cota de piata tot mai mare in Germania. Totusi, datele privind ISD din Romania arata ca sectorul chimic ramane in urma productiei de automobile, cu doar 4 proiecte anuntate in 2025 (cota de 4%). Doar 7% dintre investitorii respondenti considera produsele chimice drept un factor de crestere pentru Romania in viitor.
Expunerea regionala. Pe baza sondajului EY, zona de Nord-Vest, Centru si Vest a Romaniei prezinta cea mai mare expunere datorita ecosistemelor lor dense de furnizori din domeniul auto, electric si al utilajelor (atat in ceea ce priveste proiectele ISD, cat si locurile de munca create prin ISD). Sud-Vest Oltenia are mai putine proiecte, dar o intensitate mai mare a ocuparii fortei de munca la nivel local. Sud-Muntenia contine coridorul de vehicule si componente Arges-Prahova, dar are o densitate mai scazuta comparativ cu Centru, Vest si Nord-Vest. Nord-Est are o baza de productie in crestere, dar o expunere auto germana mai putin concentrata. Structura industriala mixta (porturi si logistica) diversifica partial expunerea in Sud-Est. Bucuresti-Ilfov este cea mai putin expusa datorita profilului sau de activitate mai diversificat, cu o expunere directa mai mica a fabricilor, semnalele de activitate fiind dominate de servicii, logistica si cercetare-dezvoltare.
Strategia „China Made in EU”
In ceea ce priveste investitiile, companiile din China se confrunta cu un acces mai restrans la activele strategice ale UE prin mecanismele nationale de examinare a ISD, precum Regulamentul UE privind subventiile straine si masurile de achizitii specifice sectorului. In 2025, de exemplu, Comisia Europeana a exclus firmele chineze din achizitiile publice ale UE de dispozitive medicale de peste 5 milioane EUR. Masura a fost adoptata prin Regulamentul de punere in aplicare (UE) 2025/1197 al Comisiei din 19 iunie 20259.
In acelasi timp, tarifele accelereaza localizarea. Vehiculele electrice cu baterie fabricate in China se confrunta cu taxe UE suplimentare de pana la 35%, in timp ce vehiculele fabricate in interiorul UE nu sunt considerate importuri din China. Acest lucru a avansat deja o strategie „China Made in EU”. Fabrica de autoturisme BYD din Szeged, Ungaria si parteneriatul Chery cu EBRO pe fostul sit Nissan din Barcelona, care a creat peste 1.000 de locuri de munca locale, arata cum productia „Made in EU" poate asigura accesul pe piata Chinei, integrand in acelasi timp grupurile chineze in lanturile de aprovizionare europene10,11.
In ceea ce priveste Romania, decalajul ISD de origine chineza fata de unii vecini este deja vizibil. Raportul MERICS si Rhodium Group estimeaza ca Ungaria a atras 3,9 miliarde EUR de ISD chineze in 2025 (cea mai mare suma din Europa), sustinut de proiecte precum CATL, BYD si Sunwoda, in timp ce Romania nu s-a numarat printre principalele destinatii identificate12.
Implicatia investitionala: apararea capacitatilor si a agendelor viitoare de rezilienta, nu a structurii de produse de ieri
Romania ar trebui sa vizeze granturi pentru reutilarea si modernizarea furnizorilor, energie industriala accesibila, competente tehnice, livrarea rapida a infrastructurii si stimulente legate de inginerie, cercetare-dezvoltare si noi piete de export. Obiectivul strategic este de a face fabricile romanesti greu de inlocuit in cadrul lanturilor valorice europene, nu doar germane. Presiunea industriala 2.0 a Chinei va reduce ISD legate exclusiv de cresterea volumelor germane, dar nu afecteaza ISD legate de strategii mai ample de rezilienta impuse la nivel european, intreprinse ca raspuns la presiunea Chinei. Acest lucru ramane important in masura in care UE are o agenda consolidata pentru a-si creste competitivitatea fata de China, iar Romania ofera tehnologie, viteza si o politica industriala credibila, nu doar costuri mai mici ale fortei de munca. Pentru a realiza acest lucru, Romania ar trebui sa continue sa dezvolte instrumente, precum schema de ajutor regional din Hotararea de Guvern 300/2024, care sprijina investitii initiale de cel putin 50 de milioane RON, prioritizand totodata lacunele de productie, acolo unde dependenta de importuri este excesiva si conditionand ajutorul de noi capacitati, transfer de tehnologie, locuri de munca calificate, dezvoltarea furnizorilor locali, exporturi, eficienta energetica si clauze de recuperare13.
Ca parte a unei strategii de diversificare, Romania ar putea valorifica anumite strategii de reconfigurare „Made in EU" prin trecerea de la asamblarea bazata pe forta de munca catre activitati cu valoare adaugata mai mare, precum IA, software industrial, testare, inginerie si echipamente eficiente energetic, sectoare prioritizate in cadrul agendei de modernizare industriala a Chinei in anii urmatori. Romania a facut cativa pasi in aceasta directie prin RO AI Factory, un proiect parte a programului EuroHPC – AI Factories si una dintre cele 19 astfel de facilitati din Europa, menita sa ofere IMM-urilor, cercetatorilor si partilor interesate europene acces la capacitati de supercalcul bazate pe IA, formare, servicii de date si instrumente IA fiabile. In paralel, guvernul si-a exprimat interesul de a avansa propusa Black Sea Gigafactory, un proiect de 100.000 GPU care introduce un nivel strategic suplimentar, urmarind sa pozitioneze Romania ca un hub regional pentru infrastructura de IA.
Astfel de strategii sunt sustinute de cele mai recente perceptii ale investitorilor. Conform sondajului EY, Software si IT este considerat principalul motor al cresterii economice viitoare a Romaniei (24% din raspunsurile combinate de prima si a doua alegere), in timp ce CleanTech si energiile regenerabile a fost ales de 18% dintre respondenti.
Mai mult de jumatate (53%) dintre investitori considera ca abordarile guvernamentale recente privind IA au crescut deja atractivitatea Romaniei pentru investitii. Acest lucru nu este intamplator. Aceste sectoare sunt importante in cadrul unei strategii „Made in EU" promovate ca raspuns la castigurile producatorilor chinezi pe pietele cu valoare ridicata, bazata pe calitate in produse cu valoare adaugata ridicata, mai degraba decat pe vechea strategie cantitativa a presiunii industriale 1.0 a Chinei, bazata pe produse ieftine si cu valoare adaugata scazuta.
In concluzie, UE ar trebui sa reduca raportarea redundanta, sa scurteze termenele de autorizare si aprobare si sa adanceasca Piata Unica, astfel incat producatorii sa poata investi cu viteza competitiva fara a slabi garantiile fundamentale. Nevoia este masurabila: Banca Europeana pentru Investitii estimeaza ca birocratia costa firmele din UE 1,1% din cifra de afaceri, iar aproximativ 30% dintre firmele romanesti aloca peste 10% din personal cerintelor de reglementare. Romania ar trebui sa completeze simplificarea cu o campanie de investitii condusa de guvern care sa promoveze constant forta sa de munca inovatoare, inalt calificata in inginerie si digital, platforma industriala competitiva, accesul la piata UE si ajutoarele de stat directionate. Procedand astfel, Romania ar putea transforma povestea sa de atractivitate investitionala intr-un flux de proiecte de productie avansata, cercetare-dezvoltare si „Made in EU".
***
Despre EY Romania
EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 406.209 de angajati in peste 700 de birouri in 150 de tari si venituri de aproximativ 53,2 miliarde USD in anul fiscal incheiat la 30 iunie 2025. Reteaua lor este cea mai integrata la nivel global, iar resursele din cadrul acesteia ii ajuta sa le ofere clientilor servicii prin care sa beneficieze de oportunitatile din intreaga lume.
Prezenta in Romania inca din anul 1992, EY furnizeaza, prin intermediul celor peste 1.000 de angajati din Romania si Republica Moldova, servicii integrate de audit, asistenta fiscala, juridica, strategie si tranzactii, consultanta catre companii multinationale si locale.
Avem birouri in Bucuresti, Cluj-Napoca, Timisoara, Iasi si Chisinau. EY Romania s-a afiliat in 2014 singurei competitii de nivel mondial dedicata antreprenorialului, EY Entrepreneur Of The Year. Castigatorul editiei locale reprezinta Romania in finala mondiala ce are loc in fiecare an, in luna iunie, la Monte Carlo. In finala mondiala se acorda titlul World Entrepreneur Of The Year. Pentru mai multe informatii, vizitati: www.ey.com
1Jurgen Matthes, “Yuan Undervaluation Against the Euro: Unfair Cost Advantages for China?! Evidence for Germany and the Euro Area”, Institut Der Deutschen Wirtshaft, IW-Report 36/2025, (July 23, 2025).
2OECD, OECD Magic Database of Industrial Subsidies, June 2026.
3IFR (International Federation of Robotics), Asia, Europe and the Americas – overview.
4EU hourly labour costs, Eurostat.
5Euro NCAP, Chinese Manufacturers Create Waves in the European Market, October 2023, euroncap.com.
6IEA, Pathways to global EV cost-competitiveness, iea.org.
7IEA, Manufacturing and trade, Global EV Outlook 2026, iea.org.
8European Commission, EU Commission imposes countervailing duties on imports of battery electric vechicles (BEVs) from China, December 2024, trade.ec.europa.eu.
9Commission Regulation, eur-lex.europa.eu.
10BYD, BYD to Build A New Energy Passenger Vehicle Factory in Hungary for Localised Production in Europe, December 2023, byd.com.
11Chery, Chery Group Inaugurates European Operations Center, its First Overseas Regional Operation Center Settles in Barcelona, Aprilie 2026, cheryinternational.com.
12MERICS and Rhodium Group Report, Chinese investment rises to 7-year high – Chinese FDI in Europe: 2025 Update, May 2026, merics.org.
13Hotarare Nr. 300/2024 din 4 aprilie 2024 pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat avand ca obiectiv dezvoltarea regionala prin stimularea realizarii de investitii, Monitorul oficial nr. 300, 4 aprilie, 2024, mfinante.gov.ro.
