Reducerea fenomenului insolventei companiilor constituie o preocupare la nivelul tuturor statelor, in special in conditiile crizelor economice, cand numarul companiilor aflate in dificultate creste. Odata cu transpunerea in legislatia nationala a Directivei UE nr. 1023/2019 prin Legea nr. 216/2022 a fost modificata si completata Legea nr. 85/2014, cadrele de restructurare preventiva fiind reconfigurate cu scopul asigurarii unor parghii mai eficiente de salvare a companiilor ce inregistreaza dificultati financiare, pentru a-si putea restructura afacerile si a evita insolventa. In acest context, procedura concordatului preventiv a fost ajustata, facilitand obtinerea de catre societatile aflate in dificultate a aprobarii Planului de restructurare de catre creditori.
Ce este concordatul preventiv si cine poate cere deschiderea procedurii
Concordatul este o procedura judiciara de prevenire a insolventei, a carei deschidere suspenda executarile silite, iar debitorul isi redreseaza activitatea si isi achita total sau partial creantele afectate in baza unui plan de restructurare votat de creditorii ale caror creante sunt afectate si care va fi omologat de judecatorul-sindic, dupa verificarea indeplinirii conditiilor de legalitate. Acesta ofera societatii aflate in dificultate posibilitatea de redresare pe baza unui Plan de restructurare, care trebuie sa prevada si modalitatea de achitare a creantelor fata de toti sau o parte dintre creditori (creditorii afectati prin concordat) si care, dupa ce va fi aprobat de acesti creditori, va fi omologat de catre judecatorul sindic.
Procedura poate fi accesata de debitorii aflati in dificultate, respectiv in orice imprejurare care determina o afectare temporara a activitatii ce da nastere unei amenintari reale si grave la adresa capacitatii viitoare de a-si plati datoriile la scadenta, daca nu sunt luate masuri adecvate. Administratorul concordatar va atesta starea de dificultate, judecatorul sindic urmand sa pronunte hotararea de deschidere a procedurii de concordat si in functie de indeplinirea acestui criteriu. Creditorii dobandesc dreptul de a formula cererea de deschidere a procedurii concordatului, daca obtin acordul debitorului.
Planul de restructurare, documentul care sta la baza procedurii Concordatului
Dupa deschiderea procedurii, Administratorul concordatar sau Debitorul, asistat de acesta, intocmeste Planul, care va contine masurile adecvate pentru redresare si o analiza privind situatia economica a debitorului, situatia salariatilor precum si o descriere a cauzelor si a nivelului starii de dificultate. Pot fi abordate mai multe tipuri de masuri cum ar fi: restructurarea operationala, valorificarea activelor, a intreprinderii ca ansamblu independent, reorganizarea persoanei juridice (fuziune sau divizare), modificarea structurii capitalului social (majorare de capital, cooptarea de noi asociati, conversia creantelor in actiuni cu majorarea capitalului social). Programul de plati catre creditori se poate proiecta pe maxim 48 de luni (majorata cu 24 de luni fata de reglementarea anterioara), termen ce poate fi prelungit cu 12 luni de judecatorul sindic pe baza unei solicitari motivate. Procentul minim de achitare a creantelor in primul an a fost redus de la 20% la 10%.
Alte avantaje oferite de noul Concordat preventiv societatilor in dificultate
Indata dupa deschiderea procedurii si pana la omologarea Planului de catre judecator, procedurii concordatului i se ataseaza de drept efectul suspensiv al tuturor executarilor silite, in conditiile legii, pentru un termen de 4 luni, ce poate fi prelungit motivat pana la 12 luni in anumite conditii, cu anumite exceptii prevazute de lege. Pe durata suspendarii executarilor silite, nu se poate deschide procedura insolventei debitorului. In aceeasi perioada se suspenda curgerea dobanzilor, penalitatilor de intarziere si a oricaror altor cheltuieli aferente creantelor afectate, pana la data omologarii Planului. Partenerii contractuali din contractele esentiale, necesare pentru continuarea activitatii curente a caror suspendare ar duce la intreruperea acesteia nu pot refuza executarea contractelor, cere rezilierea, executarea in mod anticipat sau modifica aceste contracte in detrimentul debitorului, pentru creante nascute anterior intervenirii suspendarii executarii, exclusiv pentru neplata creantelor, cu conditia ca debitorul sa respecte obligatiile care ajung la scadenta in cursul suspendarii executarii silite. Finantarile intermediare, oferite pana la omologarea unui Plan precum si finantarile noi dobandesc un privilegiu asupra tuturor bunurilor mobile si imobile ale debitorului, libere de sarcini.
Spre deosebire de cerinta din vechea reglementare, privind obtinerea unui prag de minim 75%, care se aplica la totalul creantelor acceptate si necontestate, acum aprobarea Planului se obtine doar din partea creantelor afectate si este mai facila avand trei paliere de exigenta: 1) aprobarea Planului de majoritatea absoluta in cadrul fiecarei categorii de creante, 2) in cazul in care prima exigenta nu este indeplinita, Planul este considerat aprobat daca este votat a) de o majoritate a categoriilor de creante, din care una trebuie sa fie o categorie de creante care beneficiaza de cauze de preferinta sau orice alta categorie decat categoria prevazuta la finalul ierarhiei sau b) de cel putin o categorie de creante cu drept de vot, alta decat o categorie care nu ar primi nicio plata in caz de faliment. In aceste doua ultime situatii, Planul se considera aprobat chiar si cu votul a minim 30% din valoarea creantelor afectate echilibrul urmand a se regla prin necesitateau asigurarii unui tratament corect si echitabil. In privinta voturilor pe categorii, se remarca: a) o schimbare a ierarhiei creantelor fata de cea din reorganizarea judiciara, respectiv creditorii stabiliti ca fiind indispensabili sunt asezati inaintea creantelor bugetare; b) faptul ca acum, pe baza unor criterii, se pot constitui sub-categorii de creditori care sa aiba un tratament diferentiat in cadrul aceleiasi categorii de creditori.
Dupa omologarea Planului: a) toate creantele afectate sunt modificate din punct de vedere al termenului de plata si/sau al sumei pe care debitorul va fi obligat sa o achite din totalul valorii creantei preexistente, activitatea trebuind restructurata conform masurilor prevazute de Plan. Planul va fi opozabil chiar si creditorilor afectati care nu au votat sau au votat impotriva si nu va produce efecte directe fata de creditorii neafectati. Pentru ca o reducere a creantelor sa ramana in vigoare, Planul de restructurare trebuie sa nu esueze; b) debitorul mentine conducerea activitatii sale si isi va desfasura activitatea in limitele afacerii sale obisnuite, cu respectarea Planului de restructurare iar administratorul concordatar va avea atributii de supraveghere a activitatii debitorului si a indeplinirii Planului; c) procedura insolventei nu se poate deschide la cererea creditorilor afectati; d) executarile silite privind creantele afectate se suspenda de drept; d) creditorul cu creanta neafectata sau care a acumulat creante noi nu poate incepe executarea silita individuala fara sa notifice in prealabil pe debitor, fiind obligat sa participe la negocieri privind conditiile de aderare la Plan, timp de 30 de zile.
Concluzii
Prin procedura concordatului preventiv companiile isi pot restructura activitatea, in conditiile modificarii cuantumului sau a termenului de plata a creantelor pastrand conducerea asupra afacerii si credibilitatea fata de clienti si furnizori. Modificarile legislative cu privire la concordat sunt orientate catre: a) sporirea sanselor ca debitorul in stare de dificultate sa beneficieze de o aprobare a Planului de restructurare de catre creditori, printr-o reconfigurare a mecanismului de vot; b) reglementarea unor instrumente complementare care sa sprijine negocierile cu creditorii si sa mentina sau sa creasca sansele de redresare pe parcursul negocierilor; c) protejarea suplimentara a sanselor de restructurare prin reglementari care aduc in mod obligatoriu la masa negocierilor pe creditorii din afara cadrului concordatului (neafectati sau curenti) inainte de a initia o procedura de executare silita. Societatile in dificultate, cu sprijinul unui practician in insolventa experimentat, pot opta, in functie de gradul de complexitate, configuratia masei credale, istoricul relatiilor cu partenerii sai si posibilitatile reale pe care le are de negociere cu fiecare dintre creditori, la una dintre cele doua proceduri de prevenire a insolventei, niciuna dintre acestea neconstituind reteta universala pentru depasirea starii de dificultate.
PwC Business Recovery Services S.P.R.L este departamentul de restructurare al PwC Romania.
