Modificarea sistemului de taxe, un subiect care recent a luat amploare in spatiul public, este inevitabila pe fondul unei tot mai probabile depasiri a tintei de deficit bugetar pentru acest an, situatie care ar putea duce la pierderea unor fonduri europene si la cresterea costului de imprumut pentru stat. Reducerea surselor de finantare ar avea impact imediat in cresterea economica. Insa situatia actuala are radacini adanci intr-o perioada lunga in care schimbarile de taxe si impozite s-au facut ad hoc, fara analize, fara studii de impact si, practic, au subtiat baza de impozitare, afectand echitatea fiscala. Cu alte cuvinte avem o problema sistemica care nu poate fi rezolvata cu cateva reglaje, ci printr-o abordare diferita care sa vizeze atat sistemul de taxare, cat si administrarea fiscala, politica bugetara, salarizarea in sectorul public, pensiile, modul in care sunt cheltuiti banii publici, pentru ca in caz contrar, ne vom confrunta din nou cu aceleasi probleme ca cele care trebuie rezolvate astazi.
Situatia finantelor publice este bine cunoscuta, de aici si obiectivele asumate prin PNRR la capitolul reforma fiscala, care au scopul de a remedia problemele actuale. In acest context, Banca Mondiala (BM) a livrat un raport de analiza a sistemului fiscal la finalul anului trecut, raport care ar fi trebuit sa fie publicat si pus in dezbatere publica la acel moment. Tot conform jaloanelor asumate prin PNRR, in primul trimestru din 2023, ar fi trebuit sa aiba loc ”intrarea in vigoare a modificarilor aduse Codului fiscal in vederea reducerii si/sau eliminarii altor stimulente fiscale cu scopul de a simplifica sistemul fiscal, de a-l face mai eficient, mai transparent si mai echitabil pana in 2024 si legislatia de extindere a impozitarii ecologice”.
Raportul Bancii Mondiale mai arata ca este nevoie de o abordare holistica a finantelor publice si a politicilor publice, lucru pe care mediul de afaceri il sustine de multi ani. Modificarile propuse de BM pentru 2023 vizeaza printre altele: inlocuirea impozitului pe tranzactii cu un impozit pe castigurile de capital la vanzarea de proprietati rezidentiale, mentinerea cotei de impozitare de 10% pentru castigurile de capital obtinute prin intermediar si cresterea cotei de impozitare a dividendelor la 10%, norme de consolidare care sa previna divizarea artificiala a intreprinderilor cu scopul de a avea acces la regimul microintreprinderilor, eliminarea plafonului CAS aplicat lucratorilor independenti, eliminarea unor cote reduse de TVA. Aceste propuneri urmau sa fie lansate in consultare inca de la inceputul acestui an, ceea ce ar fi dat suficient timp de analiza si dezbatere astfel incat sa fie preluate acele masuri care nu creeaza dezechilibre mai mari si sunt implementate predictibil. Insa discutiile au fost amanate, iar acum ne aflam sub presiune, fiind invocata nevoia urgenta de a modifica fiscalitatea, chiar de la 1 septembrie, pentru ca Romania sa nu suporte sanctiuni financiare.
Concluzionand, constatam din nou formalismul consultarilor publice si abordarea ad hoc, fara o perspectiva pe termen lung care sa sprijine consolidarea finantelor publice atat in beneficiul statului, cat si al mediului privat. Subliniez ca doar cateva modificari ale Codului fiscal, asa cum s-au mai facut in trecut, fara analize, fara simulari economice ale impactului, nu rezolva problemele de fond. Modul in care se face administrarea fiscala, in care se cheltuiesc banii publici, arhitectura politicilor fiscal-bugetare trebuie toate reanalizate si reasezate pe baze sustenabile pentru a avea efecte pozitive pe termen mai lung.
