Industria auto si-a revenit mai repede decat previziunile initiale dupa blocajul produs de pandemia de COVID-19 in 2020 in intreaga lume. La nivel european, vanzarile sunt in crestere fata de anul trecut, iar cererea ramane ridicata. Cu toate acestea, producatorii auto se confrunta cu mai multe provocari pentru perioada care urmeaza – criza componentelor si a materiilor prime, incertitudinile generate de pandemie, investitiile necesare pentru electrificare si digitalizare, in contextul obiectivelor de mediu anuntate de autoritati, si implicatiile fiscale ale acestor transformari.
Companiile active in piata auto, in special producatorii si furnizorii de componente, au fost afectate, in ultimii doi ani, de restrictiile impuse in contextul pandemiei, inclusiv din perspectiva fortei de munca, de criza semiconductorilor, dar si de presiunile exercitate de schimbarile structurale demarate chiar inainte de pandemie – orientarea catre motoare electrice, conducere autonoma, masini conectate si mobilitate partajata.
Pe fondul estimarilor cu privire la diminuarea efectelor pandemiei la nivel global si al revenirii pietei de microcipuri, fabricate in principal in tarile asiatice, de care sunt dependenti toti constructorii auto, jucatorii din industrie isi pregatesc strategia de piata pentru urmatorul deceniu.
Suntem in mijlocul unei revolutii globale care are in spate doua motoare si obiective globale, si anume protectia mediului si evolutia accelerata a tehnologiei. Industria auto este un jucator semnificativ in cadrul acestei revolutii, iar inovarea joaca un rol important in procesul de transformare. Masina va deveni mult mai mult decat un mijloc de transport, va deveni un dispozitiv conectat, prin internet, cu producatorii, cu soferul si pasagerii, cu alte tehnologii. Si, in acelasi timp, va trebui sa devina „verde” sau nepoluanta prin reducerea drastica a emisiilor de CO2. Am putea spune ca, in viitor, noi sau copiii nostri vom conduce un robot, si nu un mijloc de transport. Un robot care va genera un volum imens de date despre comportamentul soferului, starea masinii, starea drumului, despre pericolele in timp real de pe drum, nivelul de poluare si mult mai multe aspecte legate de mobilitate.
In acest context, grupurile de componente legate de vehiculele electrificate (EV) inregistreaza cresteri sustinute, la nivel global, in timp ce componentele motoarelor cu combustie interna (ICE) fie stagneaza, fie sunt in declin, potrivit analizelor Deloitte derulate la nivel global. Iar valul de noi tehnologii disponibile in prezent sau care se profileaza la orizont ar trebui sa determine atat producatorii, cat si furnizorii de componente sa se concentreze pe pregatirea adecvata pentru ceea ce urmeaza, analizand parteneriate si aliante strategice pentru a-si asigura cresterile viitoare.
Piata europeana creste in special pe segmentul de masini electrice
In Europa, piata auto a crescut in primele noua luni din 2021, atat pe segmentul pentru pasageri (+6,6%), cat si pe cel al vehiculelor comerciale (+19,1%), dar evolutia se datoreaza in mare masura efectului de baza (rezultatele slabe din 2020), potrivit datelor publicate de Asociatia Producatorilor Europeni de Automobile. Romania a urmat acelasi trend, cu un avans al vanzarilor pe segmentul de pasageri de 4,3%, in perioada mentionata, si de aproape 30% in privinta vehiculelor comerciale.
In acelasi timp, preferinta cumparatorilor pentru masini mai putin poluante este tot mai evidenta. Inmatricularile de autovehicule hibride electrice de pasageri au reprezentat peste 20% din totalul pietei UE in trimestrul al treilea din 2021, depasind segmentul pe motorina si devenind, pentru prima data, a doua cea mai populara optiune de motorizare din uniune. In aceeasi perioada, a crescut si cererea de vehicule electrice cu baterie (BEV), cu 56,7% (fata de trimetrul trei din 2020), datorita stimulentelor acordate pe diferite piete. Drept urmare, toate cele patru piete majore din UE au inregistrat cresteri duble sau chiar de trei cifre: Italia (+122%), Germania (+62,7%), Franta (+34,6%) si Spania (+21,8%), reiese din datele Asociatiei Europene.
Vehiculele electrice hibride plug-in (PHEV) si-au extins, de asemenea, ponderea din vanzarile de masini din UE, inmatricularile crescand cu 42,6%. Tot Italia a inregistrat cea mai puternica urcare dintre cele patru piete cheie, cu 130,6% in trimestrul al treilea din 2021, urmata de Spania (+87,5%), Franta (+49,5%) si Germania (+37,5%).
Si cererea de vehicule electrice hibride (HEV) a crescut semnificativ in ultimele trei luni (+31,5%) si, cu aproape jumatate de milion de unitati vandute, acestea se mentin pe primul loc in topul motoarelor alternative in termeni de volum.
Obiective de mediu ambitioase, costuri pe masura
Asadar, piata este deja orientata pe directia trasata de UE prin obiectivele de mediu anuntate – Europa sa devina primul continent neutru din punct de vedere climatic pana in 2050, potrivit pactului verde european (Green Deal); reducerea emisiilor cu cel putin 55% pana in 2030, tinta intermediara stabilita prin initiativa Fit For 55.
Dar, pentru atingerea acestor obiective, Comisia Europeana propune tinte ambitioase in domeniul transporturilor, respectiv reducerea emisiilor de CO2 generate de autoturisme, cu 55%, si de camionete, cu 50%, pana in 2030, si zero emisii pentru autoturismele noi pana in 2035.
In acest scop, institutia promoveaza dezvoltarea pietei pentru autovehiculele cu emisii reduse sau zero si urmareste sa se asigure ca cetatenii dispun de infrastructura necesara pentru incarcarea acestor vehicule, atat pentru calatorii scurte, cat si lungi. Pe de alta parte, autoritatile anunta masuri pentru descurajarea motoarelor poluante. Consiliul UE a dat deja unda verde reformei privind taxarea rutiera (eurovinieta), astfel incat vehiculele grele, initial camioanele cele mai mari, sa poata fi taxate in functie de emisiile de CO2, urmand ca sistemul sa fie extins treptat la alte tipuri de vehicule grele. Directiva europeana pe aceasta tema este in proces de elaborare, iar statele membre vor avea la dispozitie doi ani de la intrarea in vigoare pentru a include dispozitiile in legislatia lor nationala. Sistemul este programat sa intre in vigoare din 2026 si reprezinta, in acelasi timp, un pret pe poluare si un stimulent pentru utilizarea combustibililor mai putin poluati si pentru investitiile in tehnologiile verzi.
Investitiile in modelele electrice necesita sustinere guvernamentala
Constructorii auto au anuntat deja investitii cumulate de 515 miliarde de dolari, in urmatorii cinci-zece ani, pentru electrificarea gamelor. Potrivit unei analize Reuters, aproape toate companiile au lansat sau vor lansa masini electrice, de la Dacia pana la Rolls Royce, dat fiind faptul ca multe tari nu vor mai permite vanzarea de masini noi pe benzina sau diesel dupa 2030. Dar reprezentantii companiilor raman preocupati de faptul ca cererea de masini electrice ar putea fi mai redusa decat obiectivele lor, fara suplimentarea subventiilor guvernamentale pentru astfel de achizitii si fara investitii suficiente in infrastructura de incarcare.
Asadar, jucatorii din domeniu trebuie sa urmareasca indeaproape transformarile care au loc, in aceasta perioada si in anii care urmeaza, atat in industria auto, cat si in intreaga economie globala, si sa tina cont de obiectivele de mediu ale autoritatilor, destul de costisitoare, la atingerea carora trebuie sa contribuie, atat prin investitii in tehnologii nepoluante, cat si prin plata unor eventuale taxe in perioada de tranzitie.
In concluzie, pare ca nu a existat nicicand in industria auto o perioada mai interesanta, mai avansata din punct de vedere tehnologic, dar, cel mai probabil, timpul va deveni in curand cea mai problematica resursa pentru jucatorii din industrie, avand in vedere persistenta disfunctionalitatilor in lanturile de aprovizionare si viteza cu care trebuie implementate noile tehnologii pentru a ramane relevanti pe piata.
