Abordarea neconvingatoare din trecut a autoritatilor din Romania cu privire la reducerea deficitului bugetar, care a ajuns la 9,3% din PIB in 2024 si continua sa ramana la un nivel ridicat si in 2025, a determinat institutiile europene sa emita informari potrivit carora tara noastra nu a implementat solutii eficiente pentru corectarea deficitului si sa avertizeze ca aceasta stare de fapt „deschide calea unor posibile masuri suplimentare in cazul in care Romania nu actioneaza rapid pentru a-si reduce dezechilibrele bugetare”. Si, desi in cea mai recenta comunicare, din 23 iunie, Comisia Europeana propune 15 octombrie 2025 ca data pana la care tara noastra sa ia masuri eficiente de corectare a deficitului excesiv, factorii de decizie trebuie sa acorde atentie conditiilor care insotesc aceasta propunere, in special cu privire la restrangerea cheltuielilor publice.
Concret, comisia recomanda Consiliului UE sa stabileasca un nou termen (15 octombrie 2025) pana la care autoritatile din Romania sa implementeze masuri concrete pentru a asigura corectarea in timp util a deficitului excesiv (pana in anul 2030), dar inaspreste limitele maxime privind cresterea cheltuielilor publice. Daca la inceputul anului institutiile europene considerau ca Romania isi permite sa majoreze cheltuielile publice cu 5,1% in 2025 (fata de 2024) si cu 4,9% in 2026, acum sustin ca acestea trebuie temperate la cel mult 2,8% in 2025 si 2,6% in 2026. Urmatoarea reuniune a Consiliului ECOFIN este programata pe data de 8 iulie si ramane de vazut daca propunerea Comisiei Europene va fi aprobata si ce recomandari vor mai fi emise. Insa, indiferent de decizia Consiliului masurile de corectie trebuie implementate cat mai rapid pentru a mentine cheltuielile in limita mentionata de CE, dat fiind ca, in primele patru luni din acest an, avem deja o crestere de 6,6% fata de perioada similara din 2024.
Pe de alta parte, masurile de reducere a deficitului sunt necesare si in perspectiva evaluarilor asteptate din partea agentiilor de rating, in lunile care urmeaza. In prezent, Romania este plasata de catre cele trei mari agentii de evaluare financiara pe ultima treapta recomandata investitorilor, cu perspectiva negativa. In cazul inrautatirii calificativului, tara noastra intra in categoria statelor nerecomandate pentru investitii, cu impact incomensurabil asupra costurilor si disponibilitatii imprumuturilor.
Lipsa totala de reactie de la inceputul acestui an
Tara noastra se afla in procedura de deficit excesiv inca din 2019 (cand a inregistrat un dezechilibru bugetar de 4,6% din PIB), a fost scutita de masuri de corectie pe perioada pandemiei, cand regulile fiscale au fost suspendate in UE pentru a permite statelor membre sa isi sprijine economiile afectate de criza sanitara, dar ulterior a reintrat in vizorul autoritatilor europene si a fost supusa presiunilor pentru a isi consolida pozitia fiscal-bugetara. Insa, pentru ca, de data aceasta, Romania nu mai era singura tara aflata in procedura de deficit excesiv, CE a relaxat procedurile si a acordat statelor respective posibilitatea de a-si ajusta deficitul bugetar pe o perioada de patru pana la sapte ani, cu conditia sa realizeze reformele structurale si investitiile necesare pentru cresterea competitivitatii economiilor nationale. Romania, aflata deja pe un trend accelerat de crestere a deficitului, a transmis CE, in octombrie 2024, un plan fiscal-structural pe sapte ani (termenul maxim admis) prin care s-a angajat sa reduca deficitul bugetar la 7,9% din PIB in 2024, la 7% din PIB in 2025 si la 2,5% din PIB in 2031.
Consiliul UE a aprobat planul Romaniei in luna ianuarie 2025 si a emis un set de recomandari pentru tara noastra care, practic, reprezentau directiile de urmat pentru redresarea finantelor publice – limitele in care ar fi trebuit sa se incadreze cheltuielile publice si reformele necesare pentru stabilizarea economiei si cresterea veniturilor la bugetul de stat (inclusiv reforma fiscala, cu accent pe modernizarea administratiei fiscale si, implicit, pe eficientizarea colectarii taxelor si impozitelor).
Masurile de corectie ar fi trebuit adoptate de Romania pana la data de 30 aprilie 2025 si prezentate Comisiei Europene in raportul anual privind progresele inregistrate in prima parte a anului, dar acest raport nu a fost nici pana acum transmis institutiilor europene.
Astfel, la inceputul lunii iunie 2025, Comisia Europeana a constatat ca Romania nu a luat masuri eficiente pentru corectarea deficitului bugetar si a inaintat Consiliului ECOFIN o informare in acest sens. In documentul transmis consiliului, CE a identificat cele mai presante provocari cu care se confrunta tara noastra, respectiv dezechilibrele macroeconomice excesive, si a transmis, din nou, setul de recomandari pentru remedierea situatiei. A urmat, in 20 iunie, informarea Consiliului ECOFIN cu privire la faptul ca Romania nu numai ca nu a luat masurile recomandate la inceputul acestui an (21 ianuarie 2025) ci, din contra, „cheltuielile bugetare au crescut mult mai rapid decat era recomandat, ceea ce a condus la un deficit public ridicat persistent si a pus in pericol corectarea in timp util a deficitului excesiv al Romaniei, pana in 2030”.
Recomandarile institutiilor europene, calea de urmat pentru redresarea bugetara
In aceasta situatie ne aflam acum si este foarte important ca, odata incheiat calendarul electoral din ultimul an, reprezentantii autoritatilor sa urmeze recomandarile institutiilor europene, care, in esenta, vizeaza stabilizarea finantelor publice si maximizarea potentialului de dezvoltare a economiei romanesti. Concret, este vorba de mentinerea cheltuielilor publice pe traiectoria de corectie si punerea in aplicare a reformelor si programelor de investitii asumate prin planul fiscal structural pe termen mediu. Totodata, CE recomanda Romaniei sa urgenteze punerea in aplicare a planului de redresare si rezilienta (PNRR), inclusiv a capitolului REPowerEU, sa accelereze implementarea programelor aferente politicii de coeziune si sa utilizeze la nivel optim instrumentele UE, inclusiv oportunitatile oferite de platforma InvestEU si de Platforma de Tehnologii Strategice pentru Europa, pentru a imbunatati competitivitatea economiei romanesti. In acest sens, autoritatile din Romania sunt incurajate sa pregateasca si sa planifice mai bine proiectele mari de infrastructura si sa accelereze punerea lor in aplicare, sa se asigure ca proiectele mature de investitii publice sunt realizate in timp util si sa promoveze investitiile private pentru a stimula dezvoltarea economica durabila.
Si, nu in ultimul rand, institutiile europene spun ca Romania ar trebui sa imbunatateasca eficienta administratiei publice si previzibilitatea procesului decizional, asigurandu-se ca initiativele legislative au la baza studii de impact relevante si sunt supuse unor consultari adecvate cu partile interesate.
In concluzie, documentele institutiilor europene ofera o imagine clara a stadiului in care se afla economia Romaniei si a zonelor in care este necesara o interventie prompta pentru corectii. Este nevoie doar ca autoritatile romane sa dea dovada de vointa necesara in acest sens, pentru a evita, pe de o parte, reducerea ratingului de tara si, pe de alta parte, dezangajarea fondurilor europene si, implicit, blocarea a numeroase proiecte esentiale pentru dezvoltarea de ansamblu a societatii romanesti. Noul guvern de la Bucuresti a anuntat, prin programul de guvernare, ca trateaza cu prioritate aspectele legate de reducerea deficitului bugetar, iar nu doar Comisia Europeana, ci si intreaga societate asteapta rezultate concrete in acest sens, cat mai repede.
