Recent aparuta, analiza pe trimestrul trei 2024 a publicatiei Global Immigration Trends and Highlights, releva imaginea la zi a evolutiei imigratiei corporative la nivel mondial, informatiile fiind relevante pentru politicile care au fost propuse ori chiar sunt aplicate in jurisdictiile-cheie din regiunile America, Asia-Pacific si regiunea EMEIA (Europa, Orientul Mijlociu, India, Africa). Vorbim despre reforme legislative majore in mai multe tari si initiativele privind digitalizarea proceselor de aplicare, dar si despre impactul geopoliticii asupra politicii de imigrare si aspecte colaterale.
Contextul este unul in care mai multe state europene si-au actualizat politicile privind imigratia, pe fondul necesitatii rezolvarii mai multor probleme, simultan: nevoia de forta de munca din exterior, in special in domeniile care nu au nevoie de inalta calificare, iar pe de alta parte, fenomenul imigrationist vine la pachet cu o serie de aspecte sociale, economice si politice, carora Europa trebuie sa le gaseasca solutii echitabile si echilibrate.
Politica UE privind migratia si azilul
UE a dezvoltat SECA (Sistemului European Comun de Azil), care include reguli comune pentru procedurile de azil, cu scopul de a oferi o abordare unitara in materie de azil, care stabileste , standarde pentru conditiile de primire a solicitantilor de azil si criterii pentru determinarea statului membru responsabil de examinarea unei cereri de azil (Regulamentul Dublin). In septembrie 2020, Comisia Europeana a propus un nou Pact European privind Migratia si Azilul, care vizeaza o gestionare mai eficienta a migratiei. Pactul include propuneri pentru proceduri de azil si returnare mai rapide, un mecanism de solidaritate intre statele membre si parteneriate consolidate cu tarile de origine si de tranzit. Agentia Europeana pentru Garda de Frontiera si Coasta (Frontex) joaca un rol-cheie in gestionarea frontierelor externe ale UE si in combaterea migratiei ilegale.
Restrictii si masuri de control
UE mentine un sistem de control al frontierelor externe pentru a gestiona intrarea persoanelor in spatiul Schengen. Aceasta include verificari sistematice si evaluarea riscurilor de Securitate. SIS este o baza de date care permite schimbul de informatii intre statele membre despre persoanele care pot reprezenta o amenintare la adresa securitatii sau care sunt cautate in legatura cu infractiuni. UE a incheiat si acorduri de readmisie cu tarile de origine si de tranzit, care obliga aceste tari sa-si primeasca inapoi cetatenii care nu au dreptul de a ramane in UE. In situatii de criza, cum ar fi pandemia COVID-19, statele membre pot introduce controale temporare la frontierele interne si pot impune restrictii de calatorie.
Politica UE privind migratia este adesea subiectul unor dezbateri intense. Organizatiile pentru drepturile omului si grupurile de advocacy sustin ca UE trebuie sa imbunatateasca conditiile de primire a solicitantilor de azil si sa asigure ca procedurile de azil sunt echitabile si accesibile.
Noi politici pentru acoperirea deficitelor de competente
Mai multe jurisdictii au lansat sau intentioneaza sa lanseze noi vize si permise pentru talentele inalt calificate (Australia, Mauritius), iar majoritatea statelor europene au simplificat cerintele pentru solicitantii de Carte Albastra, in conformitate cu Directiva revizuita privind Cartea Albastra a UE. Alte guverne au luat masuri pentru a-si reduce dependenta de lucratorii straini (Oman, Marea Britanie) si pentru a efectua verificari mai stricte si controale de conformitate mai stricte (Finlanda, Polonia) ori au introdus noi cerinte pentru angajatori, inclusiv inspectii mai riguroase pentru evaluarea impactului asupra pietei muncii (Canada) si o examinare mai atenta a cererilor (Noua Zeelanda).
UE a amanat sine die lansarea sistemului sau de intrare/iesire (EES), prevazuta initial pentru luna noiembrie 2024, in timp ce Thailanda, Israel si Marea Britanie intentioneaza sa introduca (ori sa extinda utilizarea) sisteme de autorizare electronica a calatoriilor (ETA) la sfarsitul anului 2024 sau in 2025.
Politici nationale privind imigratia
La nivelul Uniunii Europene se observa, in randul unora dintre statele membre, tentative de adoptare a unor noi sisteme si modalitati de a controla mai bine fenomenul imigrationist. Finlanda a inceput sa efectueze verificari automate ale conformitatii in materie de imigratie a specialistilor straini eligibili care detin permise de sedere si a introdus, cerinte mai stricte de depunere a cererilor pentru permise de sedere. In Irlanda, Legea 2024 privind permisele de munca introduce noi masuri si procese simplificate pentru solicitantii si titularii de permise de munca din afara SEE, Luxemburg si Tarile de Jos si-au simplificat legislatia privind cardurile albastre UE, inclusiv reducerea cerintei privind salariul minim pentru solicitanti si relaxarea cerintelor educationale.
La polul opus, Polonia va creste numarul controalelor de conformitate in materie de imigratie precum si controalele in legatura cu Directiva UE privind lucratorii detasati, vizitatorii de afaceri straini si lucratorii din tara. Lituania a luat masuri pentru a intari controlul la frontiera si a construit bariere fizice pentru a preveni trecerile ilegale. Suedia a anuntat ca intentioneaza sa numeasca un anchetator care sa propuna reglementari mai stricte privind eliberarea permiselor de sedere membrilor de familie a titularilor acestor premise, iar in Parlament a fost prezentat un proiect de lege care propune simplificarea cerintelor de solicitare pentru solicitantii de Carte Albastra a UE.
Ce se intampla in Romania
Reglementarile locale sunt deja destul de stricte, cele mai recente modificari din 2024 fiind stabilite prin Legea 28/2024, in vigoare din 8 martie a.c., si, respectiv, OUG 25/2024. Legea rezolva cateva aspecte importante in legislatie privind regimul fortei de munca straine inalt calificate, in acord cu prevederile Directivei UE 2021/1883 a Parlamentului European si a Consiliului din 20 octombrie 2021 privind conditiile de intrare si de sedere a resortisantilor tarilor terte pentru ocuparea locurilor de munca inalt calificate. Noile reglementari schimba modul in care angajatorii din Romania recruteaza si gestioneaza lucratorii foarte calificati din tarile terte. OUG 25/2024 a fost adoptata ca urmare a Deciziei (UE) 2024/2010 a Consiliului din 30 decembrie 2023 privind aplicarea integrala a dispozitiilor acquis-ului Schengen in Bulgaria si in Romania, fiind eliminate controalele asupra persoanelor, la frontierele aeriene si maritime ale Bulgariei si Romaniei.
In concluzie, politicile UE privind imigrantii si restrictiile asociate sunt intr-o permanenta adaptare la provocarile globale si regionale, in ideea de a gasi acel echilibru necesar intre protejarea drepturilor migrantilor si mentinerea securitatii si ordinii in spatiul sau teritorial. Totusi, aceste politici raman un subiect de dezbatere intensa si de evolutie continua.
Uniunea Europeana (UE) se confrunta cu provocari complexe in gestionarea migratiei si a solicitarilor de azil, iar politicile sale reflecta o incercare de a echilibra respectarea drepturilor omului cu securitatea frontierelor si gestionarea fluxurilor migratorii.
***
Despre EY Romania
EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 392,995 de angajati in peste 700 de birouri in 150 de tari si venituri de aproximativ 51,2 miliarde USD in anul fiscal incheiat la 30 iunie 2024. Reteaua lor este cea mai integrata la nivel global, iar resursele din cadrul acesteia ii ajuta sa le ofere clientilor servicii prin care sa beneficieze de oportunitatile din intreaga lume.
Prezenta in Romania inca din anul 1992, EY furnizeaza, prin intermediul celor peste 1000 de angajati din Romania si Republica Moldova, servicii integrate de audit, asistenta fiscala, juridica, strategie si tranzactii, consultanta catre companii multinationale si locale.
Avem birouri in Bucuresti, Cluj-Napoca, Timisoara, Iasi si Chisinau. EY Romania s-a afiliat in 2014 singurei competitii de nivel mondial dedicata antreprenorialului, EY Entrepreneur Of The Year. Castigatorul editiei locale reprezinta Romania in finala mondiala ce are loc in fiecare an, in luna iunie, la Monte Carlo. In finala mondiala se acorda titlul World Entrepreneur Of The Year. Pentru mai multe informatii, vizitati: www.ey.com
