loader
EY Fraud Survey: 31% dintre companiile romanesti considera ca mediul de afaceri este afectat de coruptie

EY Fraud Survey: 31% dintre companiile romanesti considera ca mediul de afaceri este afectat de coruptie

77% din membrii consiliilor de administratie spun ca si-ar putea justifica un comportament lipsit de etica pentru a ajuta o afacere sa supravietuiasca.

In ciuda progreselor sporadice inregistrate in combaterea mitei si a coruptiei in Europa, Orientul Mijlociu, India si Africa (zona EMEIA), 51% dintre companiile sondate in cadrul studiul EY EMEIA Fraud Survey inca percep o larga raspandire a practicilor legate de coruptie in tarile lor. In Romania, procentul este de 31%, in scadere fata de anul 2015, cand procentul a fost 39%.

 

27% din totalul respondentilor afirma ca mita se practica adesea in sectorul lor de afaceri pentru a castiga contracte. Tarile de provenienta a 14% dintre acestia sunt in Europa de Vest. Raportul Human instinct or machine logic – which do you trust most in the fight against fraud and corruption? are la baza un sondaj derulat in randul a 4.100 de angajati din companii mari, din 41 de tari.

 

Managementul nu reuseste sa promoveze o cultura a comportamentului etic, conform sondajului: 77% din directorii din consiliile de administratie sau senior manageri spun ca ar fi dispusi sa justifice o anumita forma de comportament lipsit de etica pentru a ajuta o afacere sa supravietuiasca. Mai mult, unul din trei ar fi dispus sa ofere bani pentru a castiga sau pentru a pastra un business.

 

Cu toate acestea, 28% dintre respondenti cred ca reglementarile in domeniu au avut un impact pozitiv in descurajarea comportamentului lipsit de etica, marcand o crestere de 4 procente fata de sondajul din 2015. 77% dintre respondenti considera ca urmarirea penala a persoanelor implicate in acte de coruptie contribuie la descurajarea fraudei si mitei in randul executivilor.

 

Reprezentantii Generatiei Y (cu varste cuprinse intre 25 si 34 de ani), care reprezinta 32% dintre respondenti, demonstreaza o atitudine mai relaxata fata de comportamentele lipsite de etica. 73% dintre acestia declara ca un astfel de comportament este justificat pentru a ajuta o afacere sa supravietuiasca, in comparatie cu 49% dintre reprezentantii Generatiei X (cu varste cuprinse intre 45 si 54 de ani).

 

Mai mult decat atat, 68% dintre respondentii Generatiei Y cred ca managementul companiei lor ar aborda un comportament lipsit de etica pentru a ajuta o afacere sa supravietuiasca, iar 25% din aceasta grupa de varsta ar oferi bani pentru a castiga sau pentru a pastra o afacere/un client. Reprezentantii Generatiei Y arata, de asemenea, o neincredere sporita in colegii lor. Astfel,49% considera ca acestia ar actiona non-etic pentru a-si imbunatati propria evolutie in cariera.

 

Simona Radu, Director Executiv Fraud Investigation and Dispute Services EY Romania, spune:
“In conditiile actuale, in care autoritatile publice exercita controale mai stricte si in care angajatii sunt motivati mai mult de castigurile personale decat de loialitatea fata de angajator, companiile trebuie sa manifeste initiativa si sa se asigure ca standardele etice vor fi respectate. Rezultatele studiului nostru indica faptul ca neincrederea intre colegi, precum si comportamentul lipsit de etica devin caracteristici-cheie in randul angajatilor din ziua de azi.
Rezultatele noastre arata ca, raportati la alte generatii, membrii Generatiei Y (cu varste intre 25 si 34 de ani) ar justifica mai usor un comportament ne-etic pentru a se asigura ca afacerea rezista, pentru a-si atinge scopurile financiare sau pentru a avansa in cariera. Generatia Y include viitorii lideri din domeniul de business. In cazul in care nu se iau masuri imediate, prin stabilirea unor standarde etice ridicate, prin demonstrarea unei tolerante-zero in ceea ce priveste activitatile de coruptie si de frauda la toate nivelurile unei organizatii, comportamentele lipsite de etica ar putea sa se intensifice in viitor.”

 

Esecul in stabilirea unei culturi de raportare a comportamentului lipsit de etica


In ciuda faptului ca liniile de asistenta telefonica pentru raportarea coruptiei (whistleblowing) sunt acum considerate o parte importanta a programului de conformitate al unei companii, doar 21% dintre respondenti au cunostinta de existenta unui astfel de canal in compania lor, in timp ce 73% ar lua in considerare furnizarea de informatii direct catre o terta parte, cum ar fi o instanta juridica. Mai mult decat atat, 52% dintre respondenti sunt ingrijorati de abaterile din cadrul organizatiei lor. Din cei intervievati, 48% au simtit presiunea de a nu divulga informatiile, astfel ca 56% dintre acestia au ales sa nu raporteze cazurile de coruptie.

 

Respondentii din pietele emergente, cum ar fi India (27%) si Nigeria (24%) recunosc faptul ca, in prezent, au parte de mai multa protectie in cazul in care raporteaza faptele de coruptie, fata de acum trei ani. Cu toate acestea, doar o usoara imbunatatire a fost observata pe pietele dezvoltate, cum ar fi Italia (11%) si Franta (4%).

 

Nadia Paun, Manager Fraud Investigation and Dispute Services EY Romania, spune:
“Rezultatele studiului indica faptul ca, in situatiile in care anagajatii manifesta ingrijorare cu privire la diverse abateri, acestia ezita sau nu cunosc modalitatea in care pot sa le raporteze. Chiar si in situatiile in care regulamentele prevad posibilitatea de raportare a coruptiei (whistleblowing), acestea nu par sa fie implementate corespunzator, iar nivelul de informare in randul anagajatilor este scazut in ceea ce priveste canalele de raportare.
Pentru a raspunde acestor provocari, este imperativ ca societatile sa aiba o abordare holistica in privinta cerintelor de conformitate, sa depaseasca cerintele minime de conformitate, sa dezvolte programe de motivare a angajatilor, astfel incat acestia sa aiba un comportament adecvat, sa identifice si sa abordeze problemele generate de diferentele existente intre generatii.
De asemenea, companiile ar trebui sa incurajeze angajatii sa raporteze eventualele fraude si fapte de coruptie prin implementarea unor masuri de protectie adecvate pentru persoanele care intentioneaza sa faca asemenea raportari.”

 

Monitorizarea adecvata a datelor angajatilor din pozitii cheie, in vederea prevenirii amenintarilor din interior

 

Studiul releva o tensiune intre utilizarea tehnologiei si monitorizarea datelor personale ale angajatilor. 75% dintre respondenti spun ca firmele lor ar trebui sa monitorizeze sursele, precum e-mailurile, apelurile telefonice sau serviciile de mesagerie. In ciuda acestui fapt, 89% considera ca monitorizarea datelor din aplicatiile de mesagerie instant ar fi o incalcare a vietii private. Intrebati daca ar accepta o colectare de rutina a datelor lor (de pe e-mail, telefon, din sistemele de securitate sau din bazele de date publice) si o analiza a acestora, respondentii din vestul Europei (42%) si cei din estul Europei (49%) au fost mai putin de acord in comparatie cu cei din India (87%) si Africa (80%).
 

Autori

foto
ERNST & YOUNG SRL