Finalul anului calendaristic reprezinta, in mod traditional, pentru companiile din Romania, un moment de reflectie cu privire la planificarea pentru anul care urmeaza, dat fiind ca, de cele mai multe ori, in aceasta perioada a anului apar cele mai importante schimbari legislative cu impact in economie, aplicabile in exercitiul financiar urmator. Anul 2024 este cu atat mai important din acest punct de vedere, dat fiind ca modificarile cele mai importante, in special in domeniul fiscal, sunt asteptate abia dupa alegerile parlamentare din decembrie, astfel ca societatile comerciale trebuie sa lucreze pe mai multe scenarii cand traseaza bugetele si strategia de afaceri pentru 2025.
Certitudinea legata de adoptarea unor masuri fiscal-bugetare in perioada urmatoare are la baza necesitatea reducerii deficitului bugetar sub limita maxima admisa pentru statele membre UE, respectiv 3% din PIB, in urmatorii sapte ani, in conditiile in care, la finalul acestui an, ar urma sa ajunga la 7,9% din PIB. In acest scop, autoritatile din Romania au elaborat Planul Fiscal-Structural pe Termen Mediu, care trebuie aprobat de Comisia Europeana si care contine prioritatile pentru sustenabilitatea financiara pe termen lung, inclusiv masurile necesare in acest scop.
Provocarile si oportunitatile modificarilor legislative
In principiu, planul vizeaza ajustarea treptata a deficitului bugetar, astfel incat acesta sa scada la 2,5% la finalul anului 2031, obiectiv care impune cresterea veniturilor la bugetul de stat, gestionarea eficienta a resurselor, dar si a cheltuielilor publice, si absorbtia optima a fondurilor europene. Masurile concrete nu sunt inca adoptate, dar unele dintre ele erau deja prevazute in Planul National de Redresare si Rezilienta, cum ar fi reforma fiscala pentru optimizarea structurii impozitelor si taxelor pentru imbunatatirea colectarii, ajustarea suplimentara a regimului de impozitare a microintreprinderilor sau digitalizarea sistemului de taxe.
La acestea se adauga majorarea salariului minim pe economie la 4.050 de lei de la 1 ianuarie 2025, anuntata recent de Guvern, dar si alte obligatii generate de transpunerea in legislatia locala a unor directive europene sau reglementari globale. Printre acestea se numara pilonul II din reforma Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (impozitul minim pe profit la nivel global, aplicabil si in Romania din 2024), Directiva UE privind raportarea de sustenabilitate (CSRD) sau Publicarea raportarii tara cu tara (Public Country-by-Country Reporting), care vor impune companiilor sa isi revizuiasca structurile de costuri si strategiile fiscale, dar si sa isi reevalueze procesele interne pentru a asigura transparenta si acuratetea informatiilor financiare pentru o conformare riguroasa la aceste obligatii de raportare.
Flexibilitatea si agilitatea, avantaje intr-un context legislativ efervescent
In acest climat de incertitudine si de schimbare a cadrului de reglementare, externalizarea functiilor financiare devine o optiune din ce in ce mai atractiva pentru organizatii. Aceasta operatiune nu este doar o masura de reducere a costurilor, ci poate reprezenta si o strategie care permite organizatiilor sa se adapteze rapid la fluctuatiile conditiilor economice. Colaborarea cu parteneri specializati poate oferi expertiza in gestionarea complexitatii legislative si in asigurarea conformitatii cu reglementarile in permanenta schimbare.
Un alt avantaj semnificativ al externalizarii consta in capacitatea de a transforma costurile fixe in costuri variabile, sporind flexibilitatea financiara a entitatii. Aceasta este esentiala intr-o economie globala dinamica, in care viteza de reactie la provocari externe devine un factor determinant al succesului. Totodata, prin externalizarea functiilor financiare, companiile pot gestiona fluctuatiile cererii si pot aloca resursele in mod strategic, asigurandu-si astfel o pozitie competitiva pe termen lung.
In concluzie, o analiza aprofundata realizata la finalul anului calendaristic are potentialul de a contribui la pregatirea organizatiilor pentru schimbarile macroeconomice si legislative anticipate pentru anul urmator (2025 in acest caz). Iar companiile care acorda atentia cuvenita acestei analize si care iau in calcul inclusiv reevaluarea serviciilor financiare si explorarea optiunilor de externalizare, ca parte a unei strategii mai ample de adaptare si inovare, vor fi mai bine pregatite sa navigheze prin complexitatea peisajului economic si sa prospere intr-un mediu in continua transformare.
