Consumatorii par si ei sa creada ca este posibil acum sa se inregistreze un salt economic la finele lui 2013, in unele tari poate chiar mai repede. In consecinta, asteptarile privind starea economiei si veniturile au crescut din nou usor in majoritatea Europei, ramanand insa la un nivel extrem de coborat. In schimb, dorinta de cumparare a scazut la sfarsitul anului in majoritatea tarilor, multi consumatori suferind efectele scaderii veniturilor, maririi impozitelor si somajului ridicat. Acestea sunt concluziile studiului GfK Climatul de consum Europa si SUA, care ofera o privire de ansamblu asupra evolutiei asteptarilor privind starea economiei si veniturile si a dorintei de cumparare in randul consumatorilor din 12 tari europene si din SUA.
2012 nu a fost un an bun pentru Europa. Zona euro a alunecat din nou in recesiune pentru prima oara in trei ani, rezultatul fiind aparitia unei importante scindari in Europa. In timp ce Europa de Sud si de Est s-a confruntat cu o rata extrem de ridicata a somajului si o crestere a nivelului saraciei, cetatenii din tarile nordice au continuat sa se afle, in ciuda crizei, intr-o situatie relativ buna. Aceasta scindare este reflectata de asemenea si de ultimele cifre de pe piata muncii. Rata somajului, masurata conform standardului international al OIM, este relativ coborata in Austria, Luxemburg, Germania si Olanda, situandu-se intre 4,5 procente si 5,6 procente. In Spania si in Grecia insa, un sfert din populatie nu are un loc de munca. In total, in cele 17 tari din zona euro, numarul somerilor se ridica la 18,8 milioane. In noiembrie, rata somajului a crescut pentru a patra oara consecutiv, ajungand la 11,8 procente.
Consecintele sunt socante. Ca rezultat al pierderii de locuri de munca, veniturile disponibile in tarile de la periferie scad cu repeziciune. Grecii dispun in prezent de cu aproape o cincime mai putini bani decat in 2009. Scaderea a fost de 8 procente in Spania si 7 procente in Cipru. Expertii preconizeaza ca criza de pe piata muncii se va intensifica si mai mult in acest an, urmand ca rata somajului sa urce la circa 20 milioane in a doua jumatate a anului. Acesta ar trebuie sa fie insa apogeul. Datele de pe noiembrie sugereaza deja ca se va inregistra de fapt o incetinire a tendintei descendente. Cresterea somajului in zona euro a fost mai lenta decat in cele doua luni anterioare, expertii anticipand o usoara scadere, la 19,6 milioane de someri, in 2014.
Este insa esential ca economia din uniunea monetara sa ia din nou avant. Exista deja semne initiale pozitive in acest sens. Indexul sentimentului economic (ESI) arata ca perceptia privind starea economiei s-a imbunatatit a doua oara consecutiv. Din noiembrie pana in decembrie, barometrul a inregistrat o crestere puternica de 1,3 puncte, ajungand la 87 puncte - cel mai ridicat nivel in aproape jumatate de an. In opinia economistilor, reformele din tarile aflate in centrul crizei incep sa isi faca efectul. Puterea economica a acestor regiuni a scazut in mod accentuat in ultimii cinci ani. In Grecia, de exemplu, PIB a scazut cu 21 procente comparativ cu 2008, investitiile s-au injumatatit, iar importurile s-au redus cu o treime. Este cea mai severa depresiune economica suferita de o tara UE dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial.
Masurile dure luate fac ca tarile sa isi imbunatateasca competitivitatea, sa reduca costurile aferente fortei de munca si sa isi imbunatateasca prognoza de export. Ca rezultat, se reduc dezechilibrele economice. O revenire a competitivitatii este evidenta in primul rand in Grecia si Irlanda, unde costurile aferente fortei de munca au scazut in mod semnificativ. In ultimii patru ani, diferenta dintre balanta nationala a activitatilor a Germaniei, tara cu cel mai mare surplus, si cea a Greciei, tara cu cel mai mare deficit, aproape s-a injumatatit. Aceste prime indicii nesigure, care arata ca criza ar putea fi depasita in urmatorii cativa ani, sunt toate conditionate de un singur lucru: criza nu trebuie lasata sa escaladeze din nou. Tarile aflate in centrul crizei nu se pot culca pe laurii succesului lor initial; ele trebuie sa continue sa implementeze reforme. Bugetele nationale trebuie sa continue sa fie consolidate in toate tarile Uniunii Europene (UE).
SUA: discutiile sunt dominate de criza datoriilor si de conflictul bugetar
In SUA, principalele subiecte de discutie in al patrulea trimestru au fost alegerile prezidentiale si dezvoltarea economica ulterioara a tarii, precum si conflictul bugetar care a mocnit pana la sfarsitul anului. Democratii si republicanii au ajuns la un compromis de abia in al unsprezecelea ceas. Partidele vor trebui sa se gandeasca din nou la ceva in februarie. Pana atunci, este necesar si un compromis pentru reducerea cheltuielilor guvernamentale. Daca Congresul nu ajunge la un acord, mult temuta sechestrare ar putea avea loc, ceea ce ar insemna reduceri automate ale cheltuielilor de 1,2 miliarde USD in urmatorii zece ani.
Pana in prezent, rezultatul negocierilor a fost ca, incepand de la data de 1 ianuarie 2013, cei mai bogati americani, in jur de 2 procente din populatie, s-au vazut obligati sa plateasca impozite mai mari. In plus, ajutoarele financiare asigurate de guvern celor circa doua milioane de someri pe termen lung vor continua timp de inca un an. Compromisul impiedica cresterea automata a impozitelor, care ar fi afectat majoritatea cetatenilor SUA. El nu va elimina problemele bugetare, insa deocamdata ofera o oarecare garantie impotriva realunecarii in recesiune a celei mai mari economii din lume. Va fi insa extrem de dificil ca pana in martie sa se ajunga la o intelegere privind problemele de rezolvat. La aceasta se adauga si nivelul ridicat al datoriilor guvernamentale din SUA. Guvernul trebuie sa isi reduca de urgenta cheltuielile, si sa isi mareasca veniturile pentru a ramane solvabil. Daca limita imprumuturilor nu creste ca urmare a unei intelegeri intre partide, solventa SUA va fi amenintata. Aceasta nesiguranta este de asemenea reflectata destul de clar de valorile actuale ale indicatorilor pentru asteptarile privind starea economiei si veniturile, precum si pentru dorinta de cumparare.
Asteptarile privind
starea economiei: ian. 4,6 puncte Medie: 14,0 puncte
Asteptarile privind veniturile: ian. 4,7 puncte Medie: 18,7 puncte
Dorinta de cumparare: ian. -6 puncte Medie: -5,4 puncte
Romania: noul guvern face planuri pentru amendarea Constitutiei
In Romania, cel de-al patrulea trimestru al lui 2012 a fost dominat de alegerile parlamentare din decembrie. In cadrul campaniei electorale, primul ministru Victor Ponta a dus o lupta dura impotriva rivalului sau, presedintele Traian Basescu. Asa cum anticipasera sondajele, Victor Ponta a castigat alegerile. Cel mai important proiect al guvernului sau din acest an este amendarea Constitutiei. Numai astfel va fi posibila o reforma a administratiei din Romania. Mai sunt multe de facut si in privinta economiei. Ca si multe alte tari europene, Romania este in plina recesiune. In trimestrul al treilea, PIB a scazut cu 0,5 procente, comparativ cu anul precedent. Economistii preconizeaza insa o usoara crestere de 0,8 procente pentru intregul an 2012, si de 2,2 procente pentru anul in curs.
Asteptarile privind starea economiei: -8,7 puncte
Asteptarile privind veniturile: -7,7 puncte
Dorinta de cumparare: -24,2 puncte
Asteptarile privind starea economiei: speranta precauta intr-o imbunatatire
Punctul critic al crizei financiare pare sa fi fost depasit. Consumatorii din majoritatea tarilor europene par sa impartaseasca aceasta opinie a expertilor. Cu toate ca exista inca multe incertitudini si riscuri, speranta intr-o redresare nu prea indepartata pare sa se raspandeasca treptat in toata Europa. In multe tari ale sondajului, asteptarile privind starea economiei au ramas in general stabile sau au inregistrat o usoara ameliorare in ultimul trimestru al lui 2012, continuand insa sa se situeze la un nivel coborat. Un studiu comparativ a aratat ca cea mai buna prognoza privind starea economiei se inregistreaza in Romania (-8,7 puncte), urmata de Germania (-17,6 puncte) si Bulgaria (-20,8 puncte). Cea mai mica probabilitate de redresare economica in cursul urmatoarelor luni se inregistreaza in Spania (-52,6 puncte). Consumatorii portughezi sunt si ei destul de negativi in evaluarea starii economiei (-50,7 puncte), urmati de greci (-50,0 puncte). Valorile indicatorului s-au imbunatatit insa usor in ambele tari.
Cu toate ca Austria se afla, in ansamblu, intr-o situatie economica buna, crizele din celelalte tari europene au din ce in ce mai mult un efect negativ asupra acestei tari axate pe exporturi. In primul rand, economia este afectata de austeritatea excesiva a consumatorilor italieni, principalii cumparatori ai produselor austriece. Consumatorii impartasesc acest punct de vedere. Ei continua sa anticipeze o dezvoltare economica slaba. Si ei insa spera ca punctul critic al crizei sa fi trecut, lucru reflectat in indicatorul pentru asteptarile privind starea economiei. De la -38,7 puncte in septembrie, cel mai coborat nivel al anului, acesta a crescut la -23,8 puncte in decembrie.
Cu toate ca guvernul britanic mai are inca multe de facut, situatia economica din Regatul Unit s-a imbunatatit la finele lui 2012. Dupa o scadere a PIB surprinzator de accentuata, de -0,9 procente, in al doilea trimestru, PIB a crescut din nou usor, cu 0,1 procente in al treilea trimestru. Rata somajului a scazut si ea, situandu-se in prezent la 4,5 procente. Aceste evolutii pozitive se reflecta asupra asteptarilor privind starea economiei. In noiembrie, indicatorul a crescut cu circa 20 de puncte. Aceasta crestere a avut loc la putin timp dupa publicarea rezultatelor pozitive pentru trimestrul al treilea. Pentru prima oara in sase luni, consumatorii au simtit ca lucrurile au intrat pe fagasul cel bun si ca sfarsitul crizei este iminent. Curand insa, intrucat aceste cifre pozitive nu si-au facut simtit efectul in viata de zi cu zi, situatia a revenit la cea anterioara. In consecinta, valoarea a scazut din nou vertiginos, cu aproape 13 puncte, in decembrie. Aceasta evolutie subliniaza fragilitatea starii de spirit a consumatorilor din Regatul Unit.
Cu toate ca Germania este vazuta in continuare ca fiind tara cea mai de succes din Europa, criza financiara a inceput sa isi faca efectul si aici. Conform estimarilor facute de Deutsche Bundesbank, economia germana va inregistra numai o crestere minima in 2013, de 0,4 procente, in scadere de la 1,6 procente in vara. Pentru anul 2012, banca anticipeaza o crestere de ansamblu de 0,7 procente. Pentru a evita disponibilizarile in randul personalului cu inalta calificare, societatile comerciale se vor vedea probabil nevoite sa implementeze metode dovedite cum ar fi reducerea programului de munca. Consumatorii germani sunt pe deplin constienti de aceasta situatie economica mai sumbra. Asteptarile privind starea economiei sunt negative de mai multe luni, indicatorul situandu-se in prezent la -17,9 puncte.
Asteptarile privind veniturile: consumatorii anticipeaza noi masuri de austeritate
Avand in vedere usoara ameliorare a asteptarilor privind starea economiei, asteptarile europenilor privind veniturile au prezentat si ele o oarecare crestere in ultimul trimestru al lui 2012. Germanii (21,2 puncte), austriecii (-3,2 puncte) si romanii (-7,7 puncte) anticipeaza venituri in crestere sau relativ stabile. In schimb, grecii (-50,1 puncte), spaniolii (-52,7 puncte) si italienii (-55,2 puncte) anticipeaza scaderi considerabile.
Dupa o perioada de redresare, in Portugalia, asteptarile privind veniturile au scazut vertiginos in al treilea trimestru, insa s-au imbunatatit usor in cel de-al patrulea. Indicatorul se situeaza in prezent la -49,7 puncte. Troica, formata din Comisia Europeana, Banca Centrala Europeana si Fondul Monetar International, a confirmat ca tara a inregistrat progrese in abordarea crizei si implementarea principalelor proiecte de reforma. In ciuda acestor progrese insa, Portugalia continua sa se afle in plina recesiune. Expertii de la banca centrala preconizeaza ca nu se vor inregistra cresteri pozitive ale PIB pana in 2014, si anticipeaza o contractie de 2 procente in 2013. Avand in vedere rata somajului de peste 16 procente, veniturile si pensiile in scadere, si impozitele in crestere, consumatorii nu vad nicio oportunitate rapida de imbunatatire a economiei, si deci a propriei lor situatii financiare. Cu toate ca indicatorul si-a revenit usor in ultimele trei luni ale lui 2012, acesta ramane in continuare la un nivel extrem de coborat, de -49,7 puncte.
In ultimele luni ale lui 2012, Romania a fost in mare parte paralizata din punct de vedere politic datorita alegerilor din decembrie. Partidul primului ministru Victor Ponta a castigat o majoritate absoluta in parlament si in senat. Noul guvern intentioneaza sa modifice anul acesta Constitutia, pentru a mari flexibilitatea economiei si a permite implementarea mai eficienta a reformelor. Insa ca urmare a crizei financiare din intreaga Europa, Romaniei ii este foarte greu sa stimuleze cresterea economica. Pentru 2012, economistii preconizeaza o crestere de ansamblu a PIB de 0,8 procente. Comisia europeana preconizeaza o crestere de numai circa 2,2 procente pentru anul in curs, anticipand deci o stagnare a economiei, si nu o crestere. Rata somajului este si ea in usoara crestere. Toate acestea fac ca consumatorii romani sa nu aiba niciun motiv sa anticipeze o crestere a veniturilor. Avand in vedere ca vara trecuta acestia inca mai anticipau o crestere usoara a salariilor, precum si o evolutie pozitiva a economiei, valoarea indicatorului a scazut din nou in al patrulea trimestru. In prezent se situeaza la -7,7 puncte.
Situatia economica din Franta se inrautateste pe zi ce trece. Calitatea produselor si a serviciilor a scazut in ultimele luni si in ultimii ani ca urmare a lipsei inovatiei. Conform raportului CESE (Asociatia de Educatie Comparativa din Europa) privind situatia din tara, educatia si sistemul de invatamant nu sunt suficient de performante, piata muncii este inflexibila si datoria nationala prea ridicata. Tara nu a reusit sa creeze si sa dezvolte sectoare de afaceri de viitor. Sectoarele de afaceri trebuie modernizate, impozitele trebuie marite, iar cheltuielile publice trebuie reduse. Primele masuri de austeritate dure au fost deja anuntate la finele lui 2012. Populatia franceza devine treptat constienta de faptul ca lucrurile nu pot continua ca si pana acum. Ei anticipeaza impozite si contributii mai mari, precum si posibile reduceri salariale, nu in ultimul rand din cauza ca rata somajului se situeaza in prezent la 9,9 procente. Starea de spirit proasta se reflecta si asupra asteptarilor privind veniturile, indicatorul situandu-se la -47,2 puncte in decembrie.
Dorinta de cumparare: somajul ridicat face ca dorinta de a cheltui bani sa fie minima
Cu toate ca asteptarile europenilor privind starea economiei si veniturile si-au revenit usor in ultimele cateva luni, acestia nu sunt inca dornici sa isi investeasca banii in cumparaturi scumpe. Este ceva de inteles. In tarile aflate in centrul crizei, rata somajului este exceptional de ridicata, iar in anumite regiuni aceasta continua sa creasca. Deseori nu sunt bani pentru a plati nici macar pentru cumparaturile de zi cu zi. Cum multe tari europene lupta impotriva recesiunilor, dorinta de a merge la cumparaturi este oarecum limitata. Germanii continua sa fie cei care cheltuiesc cel mai mult, piata muncii fiind deocamdata extrem de stabila. In decembrie, dorinta de cumparare se situa la 20,1 puncte in Germania. Indicatorul inregistra de asemenea o valoare pozitiva in Austria (16,7 puncte) si Bulgaria (5,7 puncte). In schimb, consumatorii din Italia (-38,0 puncte), Portugalia (-46,9 puncte) si Regatul Unit (-47,2 puncte) au bani chiar numai pentru cumparaturi esentiale.
Pentru multe societati comerciale din Grecia, Craciunul din 2012 a fost poate ultimul lor Craciun. Datorita situatiei economice si de pe piata muncii extrem de nefavorabile, precum si datorita masurilor de austeritate dure, grecii pur si simplu nu au bani sa mearga la cumparaturi. In ce masura au trebuit sa stranga cureaua reiese dintr-un studiu comparativ de amploare efectuat de firma de consultanta Deloitte. Potrivit acestuia, cheltuielile de Craciun au scazut de la an la an cu inca 16 procente in 2012. In medie, fiecare gospodarie a avut un buget de 407 euro, nu doar pentru cadouri, ci si pentru deplasari si mese in perioada sarbatorilor. Din 2007, consumul privat in Grecia a scazut cu 18 procente. Comertul cu amanuntul este desigur afectat in mod deosebit de aceasta retinere a consumatorilor. In ansamblu, 68.000 de magazine s-au inchis in ultimii doi ani si jumatate, respectiv o treime a magazinelor din aceasta tara.
Incepand din iulie 2012, consumatorii greci au inceput treptat sa spere cu mai multa putere ca criza va fi depasita pe termen mediu si ca situatia economica se va imbunatati. Acest optimism precaut s-a reflectat in indicatorul pentru dorinta de cumparare. In iulie acesta a atins un minimum record de -56,9 puncte, insa in noiembrie crescuse la -25,4 puncte. Perspectiva unui Craciun auster si a unui alt an dificil a facut ca indicatorul sa scada din nou. In decembrie, acesta se situa la -37,4 puncte.
In Cehia, economia nu a reusit sa scape deocamdata de recesiune. Conform Biroului de statistica ceh, un studiu comparativ de la an la an a aratat ca economia a scazut cu 1,3 procente in al treilea trimestru. Este a treia scadere consecutiva. Pentru2012 in ansamblu, Comisia Europeana anticipeaza o scadere a PIB de 1,3 procente. Se preconizeaza ca economia va creste din nou usor, cu 0,2 procente, de abia in acest an. Toate acestea afecteaza si piata muncii. In prezent, 7,4 procente din populatia in varsta de munca nu lucreaza. Pentru a face ordine in bugetul statului si a limita deficitul bugetar pe termen lung, guvernul ceh a lansat o serie de mariri de impozite la sfarsitul lui 2012, reducand totodata facilitatile fiscale. TVA-ul a fost marit la 15 procente si respectiv 21 procente, si a fost introdus un nou supra-impozit pentru cei cu venituri mari. Au fost reduse de asemenea facilitatile fiscale pentru pensionari si cei cu statut de angajat propriu. Populatia ceha simte deci ca trebuie sa compenseze pentru veniturile mai mici si preturile mai mari. Reactia lor este logica. Consumatorii sunt mult mai atenti cu banii lor decat in trecut. Indicatorul dorintei de cumparare se situa la -30,1 puncte in decembrie.
Despre GfK
GfK este una dintre cele mai mari firme de cercetare a pietei din lume, cu peste 12.000 de experti care se straduiesc sa dobandeasca o intelegere si mai aprofundata a modului in care, pe peste 100 de piete, oamenii traiesc, gandesc, si fac cumparaturi zi de zi. GfK inoveaza constant, utilizand tehnologii de ultima ora si metodologii revolutionare, pentru a furniza clientilor cea mai buna intelegere a celor mai importanti oameni din lume: proprii lor clienti. In anul 2011, vanzarile GfK se ridicau la 1,37 miliarde de euro.
