Deloc suprinzator, daca ne uitam la previziunile facute la inceputul acestui an, economia romaneasca si-a revenit dupa prabusirea din primavara anului trecut si are sanse sa ajunga la un plus de peste 7% in 2021. Spun deloc surprinzator pentru ca perceptia mediului de afaceri era pozitiva inca din primele luni ale anului cand sondajul nostru PwC CEO Survey a observat ca optimismul liderilor de companii a atins un nivel record pentru ultimul deceniu. Insa tot ei au exprimat si o serie de temeri. Principala ingrijorare este ca majorarea datoriei publice - inclusiv pe fondul masurilor de sprijin luate in pandemie - ar putea atrage schimbari in politica fiscala. Practic, mediul de afaceri nu exclude majorarea taxelor, chiar daca s-au dat multe asigurari ca nu exista nicio astfel intentie. Ponderea celor care prevad modificari fiscale (77%) este mai mare decat a celor care cred ca economia va avea o evolutie buna (60%), iar motivul mentionat de directorii din companii - majorarea datoriei publice - este justificat atata timp cat cresterea acesteia a fost galopanta in ultimii doi ani, urcand de la 35% din PIB in 2019, la 50% in iulie 2021. Statul s-a imprumutat mult in ultima vreme, atat pentru a sustine economia in contextul crizei sanitare, dar mai ales pentru a finanta cheltuielile curente si de investitii prevazute prin legea bugetara. In fapt nevoia de finantare pentru masuri de sprijin (amanarea platii taxelor, facilitati fiscale temporare etc) nu a fost foarte mare in Romania, ci in jurul a 2-3 procente din PIB, dupa cum arata datele FMI, care plaseaza Romania pe ultimul loc in UE la acest capitol. In UE, guvernele au alocat procente insemnate din PIB pentru a ajuta economiile, situatie care s-a reflectat intr-o crestere abrupta a deficitelor. Asa s-a ajuns ca deficitul public general agregat la nivelul UE sa creasca la aproximativ 7% din PIB anul trecut. Odata cu revenirea economica si eliminarea treptata a masurilor impuse de criza sanitara, deficitele se vor diminua in statele membre, cu perspectiva ca media in Uniune sa coboare anul viitor spre 4% din PIB. Implicit, in acest context, raportul datoriei publice in PIB la nivelul UE va atinge un nou varf in 2021.
Spre deosebire de alte state membre, Romania a intrat in 2020 deja cu un deficit bugetar care crestea accelerat, ca urmare a unor cheltuieli bugetare rigide - cu personalul si pensiile - de circa 80% din totalul cheltuielilor bugetare. In timp ce cheltuielile au fost majorate de la un an la altul, veniturile au ramas pe loc, ba chiar s-au diminuat usor.
Cel mai recent raport european ”Taxation trends in EU 2021” arata ca Romania colecteaza 26% din PIB din taxe si contributii sociale, fiind pe penultimul loc in UE, unde media este spre 40% din PIB. Acum tinta guvernului este sa coboare deficitul la 2,9% din PIB pana in 2024. Asadar ar urma cativa ani de consolidare fiscala atat in zona cheltuielilor, cat si a veniturilor. Desigur, cresterea taxelor nu este iminenta. In actualul context, avand in vedere ca avem o situatie sanitara inca incerta, ar fi complet nepotrivita o asemenea decizie, dar pe termen mai lung nu poate fi exclusa. Astfel ajungem din nou la discutia despre sistemul de taxare din Romania si la problemele vechi de colectare a taxelor, iar mediul de afaceri stie ca o crestere economica sustenabila, sanatoasa nu se poate face doar pe baza consumului care atrage noi imprumuturi si majorarea datoriei.
In sondajul nostru, liderii de companii au spus ca prioritatea numarul 1 pentru guvern este crearea unui sistem fiscal eficient. Aceasta prioritate a surclasat chiar si cerinta de a imbunatati infrastructura, cerinta care de multi ani a fost in topul asteptarilor pe care mediul de afaceri le are de la autoritati. Prin Planul National de Redresare si Rezilienta, guvernul si-a asumat ca va elimina lacunele si distorsiunile din Codul fiscal pentru a identifica zone din care sa obtina mai multe venituri bugetare. Consolidarea fiscala ar insemna, asadar, cresterea incasarilor bugetare datorita unui sistem de taxare care cuprinde mai multi contribuabili decat pana acum si, implicit, mai multa echitate intre acestia. Realitatea este ca slaba colectare, pe langa cauzele deja mult dezbatute - informatizarea si reforma ANAF, exceptari de la plata pentru diverse categorii, evaziune si frauda -, mai are o cauza, mai putin analizata pentru ca tine de structura economiei: prea putini contribuabili. De exemplu, din cele 1,2 milioane de persoane juridice active fiscal, conform datelor ANAF, circa 120 mii sunt platitoare pe impozit pe profit ceea ce nu inseamna automat ca varsa sume la buget, pentru ca unele dintre ele inregistreaza pierderi. Deci marea majoritate a firmelor sunt microintreprinderi. In aceste conditii, exceptarile care s-au dat inainte de pandemie, fie ca a fost vorba de impozitul pe profit, pe venit, de contributii sociale ori TVA au subrezit si mai mult incasarile bugetului fara a crea acel sistem fiscal eficient pe care mediul de afaceri il considera prioritar. Concluzionand, vedem ca mediul de afaceri a atins un anumit grad de maturitate si intelege ca, fara un sistem fiscal eficient care include atat legislatia fiscala, cat si bugetul, nu va avea loc o crestere economica reala. O astfel de abordare pune o presiune pozitiva pe guvern care va fi nevoit anul viitor sa ia masuri concrete in zona fiscal-bugetara, odata ce pandemia se va termina, iar masurile temporare de relaxare fiscala acceptate de Comisia Europeana vor fi treptat eliminate.
