Profesionistii in domeniul contabil implicati in studiu au identificat si primele cinci riscuri pe care capitalul natural le aduce in activitatea sectorului privat, si anume:
- Riscul reputational (68%)
- Intreruperea activitatii (61%)
- Raritatea si costul crescut al resurselor (50%)
- Riscul ce afecteaza lantul de aprovizionare (47%)
- Riscul finantarii (46%)
Andreia Stanciu, Head of ACCA Europa de Sud-Est, considera ca profesionistii din domeniul financiar- contabil ar trebui sa se bazeze pe competentele lor si pe experienta in contabilitate pentru a contribui la dezvoltarea unor metodologii contabile referitoare la capitalul natural, care sa ajute la cuantificarea si gestionarea factorilor externi companiilor. De asemenea, acestia ar putea apela la asociatiile contabile pentru a oferi indrumari cu privire la modul de abordare a capitalului natural in cadrul rapoartelor anuale si in conturile companiei, precum si in rapoartele de dezvoltare durabila. Ei trebuie sa initieze sau sa incerce sa aplice metodologii contabile pentru capitalul natural impreuna cu clientii lor, acolo unde este cazul, si sa foloseasca aceasta experienta pentru a lucra cu autoritatile de reglementare cu privire la raportare si la practicile de asigurare.
”Pentru profesia contabila provocarea va fi de a determina cand pierderea capitalului natural va necesita o mai buna intelegere si abordare din punct de vedere al evaluarii riscurilor pentru afaceri si din punct de vedere al raportarii corporative. Procedand de aceasta maniera, dar prea tarziu, se poate ajunge la greseli atunci cand se anticipeaza viitoarele riscuri si costurile asociate lor, pentru mediul de afaceri, a mai adaugat Andreia Stanciu”.
“Un numar tot mai mare de companii integreaza raportul lor anual financiar-contabil si raportul privind dezvoltarea durabila. Integrarea decurge din cresterea gradului de constientizare in randul multor companii asupra valorii si necesitatii raportarii cu privire la impactul social si asupra mediului, alaturi de performantele financiare”, a afirmat Aura Giurcaneanu, Partner, Head of Audit and Assurance, KPMG in Romania. Ea considera ca aceasta cale ar trebui luata serios in considerare, atat din perspectiva managementului, cat si din punct de vedere al comunicarii.
Avand in vedere ca, in ultimii ani, un procent nesemnificativ dintre companiile din topul Global Fortune 250 raportau intr-o maniera integrata, practica actuala demonstreaza ca gandirea in acest domeniu a suferit transformari. Desi in Romania nu se observa inca aceasta tendinta, este evident ca trendul este stabilit de catre companiile de top si, mai devreme sau mai tarziu, va fi urmat de multe altele. Daca in 2006 doar 24% din primele 100 de companii din Romania, ierarhizate in functie de cifra de afaceri, au raportat cu privire la dezvoltarea durabila, in prezent, numarul lor a crescut semnificativ, demonstrand interesul sporit al companiilor romanesti in a publica informatii referitoare la dezvoltarea durabila.
"In contextul economic actual, in care o mai mare transparenta privind riscurile este necesara, riscurile non-financiare sunt considerate ca facand parte din domeniul financiar, datorita implicatiilor lor financiare. Companiile romanesti au constientizat ca publicarea informatiilor referitoare la dezvoltarea durabila este foarte apreciata de catre clienti, investitori si alte parti interesate responsabile", a adaugat Giurcaneanu.
Integrarea raportarii trebuie sa indeplineasca o serie de conditii. Aceasta nu ar trebui privita pur si simplu ca un raport "toate intr-unul". “Numai daca integrarea este sustinuta printr-o corelare reala si profunda a proceselor de management, inclusiv a guvernantei si controalelor, raportarea poate fi considerata credibila si solida. Prin urmare, vorbim mai degraba despre raportare integrata - mijloace diferite pentru persoane diferite", a concluzionat Giurcaneanu.
Gordon Hewitt, consilier pe probleme de dezvoltare durabila la ACCAsi autor al raportului a spus: “Capitalul natural, care este cantitatea de capital derivata din resursele naturale, cum ar fi diversitatea biologica, ecosistemele si serviciile oferite de acestea, se afla in declin la nivel global. Pierderea capitalului natural expune companiile la o gama de noi riscuri si oportunitati care poate avea un impact asupra profitului, valorii activelor si fluxurilor de trezorerie.” Acest document a fost realizat in urma unui studiu la care au luat parte peste 200 de profesionisti contabili. Acesta a fost prezentat si in raportul international al ACCA, KPMG si Fauna & Flora, “Este capitalul natural o problema importanta?”. Raportul initial, care a fost realizat anul trecut, a investigat conceptul de prag de semnificatie, modul in care acesta este utilizat pentru a identifica diverse aspecte necesare pentru management si prezentarea informatiilor si masura in care acesta reflecta in prezent importanta capitalului natural ca aspect in cadrul afacerilor.
Profesionistii din domeniul contabilitatii care au participat la studiu erau constienti de legatura dintre valoarea corporativa si capitalul natural si de faptul ca tendintele actuale ale capitalului natural reprezinta o varietate de riscuri pentru companii, riscuri ce pot sa creasca in decursul timpului. Cu toate acestea, aceasta constientizare nu a avut drept rezultat actiuni ample la nivel corporativ, deoarece o mare parte dintre respondenti lucreaza pentru companii care nu raporteaza capitalul natural. Principalele piedici pentru o mai mare implicare sunt lipsa indrumarilor, a metodologiei de evaluare si a intelegerii.
Despre KPMG
KPMG este reteaua globala de firme de servicii profesionale care furnizeaza servicii de audit, consultanta fiscala si in domeniul afacerilor. Ne desfasuram activitatea in 156 de tari si avem 152.000 de angajati in firmele membre din intreaga lume. Societatile independente membre ale retelei KPMG sunt afiliate la KPMG International Cooperative ('KPMG International'), o entitate elvetiana. Fiecare societate KPMG este din punct de vedere legal o entitate separata si distincta si se descrie ca atare.
In Romania si Republica Moldova, KPMG isi desfasoara activitatea in cadrul celor sase birouri din Bucuresti, Cluj-Napoca, Constanta, Iasi, Timisoara si Chisinau. In prezent dispunem de un numar de peste 650 de angajati si parteneri, atat cetateni romani, cat si straini.
Despre ACCA
ACCA (the Association of Chartered Certified Accountants) este organismul global pentru profesionistii contabili. Avem ca scop oferirea de calificari de prim rang persoanelor dedicate, abile si ambitioase din intreaga lume, care doresc o cariera plina de satisfactii in contabilitate, finante si management.
Oferim sprijinul nostru celor 154.000 membri si 432.000 studenti in 170 de tari, ajutandu-i sa dezvolte cariere de succes in contabilitate si afaceri, cu abilitatile necesare pentru angajatori. Avem o retea de 83 birouri si centre si mai mult de 8400 de parteneriate cu Approved Employers la nivel mondial, care ofera standarde inalte de invatare si dezvoltare angajatilor lor. Bazandu-ne pe competenta noastra, noi promovam interesul public si o reglementare adecvata a contabilitatii si efectuam studii relevante pentru a asigura cresterea continua in reputatie si influenta a profesiei contabile. Fondata in 1904, ACCA a urmarit in mod constant aceleasi valori de baza: oportunitate, diversitate, inovatie, integritate si responsabilitate. Noi credem ca profesionistii contabili aduc valoare pentru economiile aflate in toate stadiile de dezvoltare si incercam sa dezvoltam competenta profesiei si incurajam adoptarea unor standarde globale. Valorile noastre sunt aliniate la nevoile angajatorilor din toate sectoarele si dorim sa ne asiguram ca, prin calificarea noastra, pregatim contabili pentru mediul de afaceri. Cautam sa deschidem accesul in profesia contabila pentru oamenii din toate mediile si sa eliminam barierele artificiale. Adaptam permanent calificarile noastre pentru a satisface nevoile diverse ale profesionistilor stagiari si ale angajatorii lor.
