Institutiile de credit functioneaza intr-un mediu extrem de complex si puternic reglementat. Orice schimbare a climatului economic adesea capata forma unor noi cerinte de reglementare, ceea ce testeaza in mod continuu capacitatea de raspuns si adaptare a institutiilor de credit la noile realitati. Intr-un context atat de dinamic si uneori, chiar imprevizibil, acestea se vad nevoite sa urmareasca in mod constant schimbarile regulilor jocului, atat la nivel comunitar, cat si national.
Perioada recenta, marcata de eforturile gestionarii efectelor economice ale pandemiei de COVID-19, aduce cu sine noi obstacole pentru institutiile de credit, reprezentate de numarul semnificativ de directive, regulamente si ghiduri noi care au fost propuse de catre autoritati si urmeaza a fi implementate in viitorul apropiat. Asadar, la ce trebuie sa se astepte participantii pietei financiare in urmatorii ani?
Basel 4 va fi implementat oficial in UE
Comisia Europeana a publicat recent Regulamentul privind cerintele de capital III si Directiva privind cerintele de capital VI, care vor intra in vigoare la 1 ianuarie 2025. Acestea reprezinta un pachet legislativ de implementare a reformelor Basel 3, cunoscut si ca Basel 3.1 sau Basel 4, si deschid, practic, o ultima etapa a implementarii modificarilor la standardele de capital in UE. Printre numeroasele modificari aduse de aceste noi reglementari, cele mai semnificative sunt abordarea standardizata pentru riscul de credit, bazata pe ratinguri interne, cadrul de risc operational si stabilirea unui prag (output floor) pentru limitarea posibilitatii diminuarii cerintei de capital pentru institutiile de credit care utilizeaza modele interne.
Complementar acestor modificari, sunt absolut necesare mentionarea incorporarii standardelor de mediu, sociali si de guvernanta (environmental, social, governance – ESG) si instructiuni referitoare la aplicarea cerintei de capital pentru riscuri nereglementate (pilonul 2) si a amortizorului de risc sistemic (SyRB).
Conform unui studiu al Comisiei Europene, impactul de capital al implementarii acestor noi cerinte va fi semnificativ, ducand la cresterea cerintei de capital cu 6,5%-8,4% pe termen lung.
Implementarea unui cadru de management al riscului climatic este iminenta
Printre cele mai importante modificari aduse de anul 2022 sunt cele care vizeaza riscul climatic. In ianuarie 2022, Autoritatea Bancara Europeana a publicat versiunea finala a standardelor tehnice privind cerintele de publicare pentru institutiile de credit (pilonul 3) legate de riscurile ESG. Concomitent, Banca Centrala Europeana a cerut bancilor o autoevaluare privind riscurile climatice si de mediu, urmata de testul de stres top-down pentru riscul climatic, avand printre obiective identificarea vulnerabilitatilor si problemelor cu care se confrunta bancile in ceea ce priveste gestionarea riscurilor climatice. Perioada desfasurarii exercitiului este martie-iulie 2022.
Actiunile celor doua autoritati europene privind abordarea riscului climatic impun o mai buna pregatire a institutiilor de credit in acest domeniu, atat in anul 2022, cat si in cei ce vor urma. Aceasta pregatire vizeaza acuratetea datelor, calitatea portofoliilor de credite „verzi” si intelegerea importantei abordarii riscurilor climatice intr-un mod serios si pragmatic.
Cerinte minime de fonduri proprii si de pasive eligibile (MREL) mai mari incepand cu 2022
Cerintele autoritatii unice de rezolutie (Single Resolution Board - SRB) privind cadrul de rezolutie si in special legate de fondurile proprii si de pasivele eligibile s-au intensificat treptat in ultimii doi-trei ani cu scopul de a-si dezvolta capacitatile de rezolutie pana la sfarsitul anului 2023. Astfel, de la 1 ianuarie 2022, cerinta MREL pentru institutiile de credit de importanta globala a crescut de la 16% la 18% din totalul activelor ponderate la risc sau 6,75% din valoarea indicatorului efectului de levier (leverage ratio), iar pentru institutiile de credit cu active mai mari de 100 de miliarde de euro (top-tier banks), se va modifica de la o valoare specifica institutiei la minimum 13,5% din valoarea activelor ponderate la risc sau 5% din valoarea indicatorului efectului de levier.
Provocarea pentru banci in perioada 2022-2023 va fi sa se adapteze la noile cerinte MREL si sa se concentreze in paralel pe noile prioritati, printre care imbunatatirea continua a sistemelor de guvernanta interna si a planurilor de comunicare interna si externa legate de procesul de rezolutie, testarea documentului operational elaborat de catre banca legat de actiunile interne si externe necesare pentru a aplica in mod eficient instrumentul de recapitalizare interna (Bail-in Playbook), masurarea si prognozarea lichiditatii, precum si monitorizarea garantiilor pentru a obtine finantari in cazul rezolutiei.
Un nou pachet legislativ privind combaterea spalarii banilor si a finantarii terorismului (AML/CFT)
In luna iulie a anului trecut, Comisia Europeana a prezentat un pachet legislativ ambitios care vizeaza intarirea si armonizarea cadrului de reglementare european privind combaterea spalarii banilor (anti-money laundering – AML) si a finantarii terorismului (CFT). Avand scopul general de a proteja cetatenii si sistemul financiar al uniunii de impactul negativ al actiunilor de spalare a banilor si de finantare a terorismului, acest pachet legislativ include patru propuneri distincte: 1) crearea la nivel european a unei noi autoritati AML (AMLR) care va supraveghea indeaproape cadrul AML/CFT si va consolida cooperarea intre unitatile de informatii financiare (financial information unit - FIU); 2) implementarea unui regulament unic AML/CFT la nivel european; 3) adoptarea celei de-a sasea directive privind cadrul AML/CFT (AMLD6); si 4) modificarea regulamentului din 2015 privind transferul de fonduri pentru a include transferurile de cripto-active. Complexitatea acestui pachet legislativ presupune, bineinteles, o perioada mai lunga de implementare - data aplicarii AMLD6 este estimata pentru anul 2026, in timp ce comisia isi propune ca AMLR sa devina operationala abia in 2024. Intocmai aceasta complexitate a noilor propuneri preceda un impact semnificativ asupra institutiilor financiare, care se vor vedea nevoite sa depuna eforturi considerabile pentru ajustarea la noile cerinte de reglementare.
Ce inseamna toate acestea pentru institutiile de credit?
Toate aceste modificari se traduc in majorarea costurilor de conformare la reglementarile noi si complexe, a costurilor de capital si a necesarului de resurse umane pentru a face fata noilor cerinte de reglementare, raportare etc. Alte efecte sunt presiunea mai mare asupra modelelor de business si a profitabilitatii din cauza modificarilor de reglementare in timpul ciclului de viata a unui produs, diminuarea veniturilor in viitor, deoarece noile reglementari pot face modelele de business existente ineficiente sau imposibil de realizat. De asemenea, viteza de adoptare a tehnologiilor emergente si de utilizare a acestora se va reduce, neexistand inca un cadru de reglementare suficient de comprehensiv, iar presiunea concurentiala va creste, deoarece participantii nereglementati au libertatea de a opera in moduri in care institutiile de credit reglementate nu pot.
Cum pot raspunde institutiile de credit noilor provocari?
Solutiile pe care le au la dispozitie bancile includ monitorizarea permanenta a cadrului de reglementare existent si a actelor legislative aflate in faza de consultare publica, pentru a fi mereu la curent cu tendintele, instruirea permanenta a angajatilor, astfel incat acestia sa cunoasca bine cadrul de reglementare si sa fie capabili sa-l aplice in mod adecvat si eficient. De asemenea, institutiile de credit trebuie sa ia in considerare viitoarele reglementari atunci cand dezvolta noi produse si sa actualizeze modelul si planul de business, planul de capital si lichiditate, precum si cadrul general de gestionare a riscurilor.
