Scopul principal al raportarilor electronice este de a le furniza autoritatilor fiscale date relevante pentru analiza riscurilor fiscale, si nu aplicarea amenzilor. Complexitatea noilor reguli a pus presiune pe companii care au trebuit sa implementeze rapid solutii tehnice si sa-si adapteze procesele interne. Digitalizarea fiscalitatii promite mai multa predictibilitate si inspectii mai eficiente, dar reusita acestui proces depinde de modul in care companiile isi gestioneaza conformarea. Multe organizatii au reusit sa evite amenzile prin introducerea unor verificari specifice, identificarea rapida a discrepantelor si corectarea acestora in timp util. In paralel, persoanele fizice se confrunta cu reguli din ce in ce mai stricte, in special in ceea ce priveste gestionarea beneficiilor salariale si declararea veniturilor. Aflati mai multe detalii de la consultantii PwC.
Inge Abdulcair, Director PwC Romania: La nivel global, digitalizarea fiscalitatii se bazeaza pe patru piloni esentiali, insa este important sa analizam si impactul la nivel local. Unul dintre principalele motive pentru accelerarea digitalizarii este eficientizarea colectarii taxelor, in special a TVA. In Romania, TVA reprezinta 44% din veniturile fiscale totale, ceea ce explica interesul autoritatilor pentru digitalizarea acestui proces. Pe masura ce guvernele implementeaza masuri pentru colectarea mai rapida si sigura a impozitelor, companiile sunt supuse unor presiuni suplimentare pentru a se conforma noilor cerinte.
Digitalizarea aduce si un grad mai mare de transparenta, deoarece datele transmise catre autoritatile fiscale devin mai detaliate si sunt raportate intr-un timp mult mai scurt. Aceasta tranzitie face parte din initiativa Administratia Fiscala 3.0 a OCDE, care urmareste trecerea de la controale fiscale la finalul perioadei fiscale la verificari aproape in timp real.
Un fenomen important care a insotit acest proces este centralizarea functiilor fiscale si de raportare electronica in cadrul marilor grupuri. Acest lucru se intampla, pe de o parte, din cauza armonizarii reglementarilor fiscale. Spre exemplu, factura electronica nu este specifica doar Romaniei, ci este implementata in peste 20 de state, iar multe dintre cerintele de raportare sunt similare la nivel international. Pe de alta parte, tranzitia la noi sisteme ERP a devenit o prioritate pentru companii, iar actualizarea acestora necesita o abordare integrata a conformarii fiscale.
In Romania, tranzitia la digitalizare este adesea perceputa ca un proiect IT, fara a integra de la inceput si componenta fiscala. Aceasta este o greseala, deoarece aspectele fiscale devin relevante abia atunci cand apar riscuri sau discrepante in raportarile electronice. Pentru a evita problemele, companiile trebuie sa includa echipele fiscale in procesul de implementare inca din faza initiala. Avand in vedere complexitatea noilor cerinte, este esential ca firmele sa isi implementeze politici fiscale si contabile clare. In primul rand, trebuie sa existe o reconciliere a datelor raportate cu datele sursa, astfel incat sa fie clar ce informatii au fost transmise mai departe. In al doilea rand, in cazul unor raportari complexe, cum este SAF-T, trebuie asigurata consistenta intre diferitele sectiuni, astfel incat datele sa fie corecte.
Anca Macovei, Director PwC Romania: In situatiile in care contribuabilii nu au respectat termenele prevazute in notificari pentru depunerea declaratiilor SAF-T, au fost aplicate amenzi. In plus fata de aceste notificari, tot incepand de anul trecut, autoritatile fiscale au solicitat anumitor contribuabili depunerea declaratiilor SAF-T privind stocurile.
In ceea ce priveste RO e-factura generalizata B2B, desi este o obligatie relativ noua, avand in vedere faptul ca a intrat in vigoare anul trecut, aceasta si-a facut deja simtite efectele: s-au aplicat amenzi de 15% din valoarea facturii in cazurile in care facturile nu au fost emise prin sistemul e-factura
RO e-Transport este cea mai verificata obligatie de raportare electronica, verificarea codurilor UIT putand fi facuta la intrarea / iesirea din tara, in timp ce transportul este in miscare sau dupa ce bunurile au ajuns la destinatie. In acest context, inca din primele luni de implementare au fost aplicate amenzi care nu numai ca sunt semnificative, dar pot fi insotite si de sanctiuni complementare constand in contravaloarea bunurilor nedeclarate. Numai in cadrul actiunilor de verificare efectuate in luna februarie 2025 si la inceputul lunii martie fiind aplicate sanctiuni contraventionale de aproape 5 milioane lei.
Scopul implementarii tuturor acestor obligatii de raportare nu a fost aplicarea de amenzi, fie ele si semnificative. Aceste obligatii de raportare au fost implementate tocmai pentru ca autoritatile fiscale sa aiba acces la datele noastre si ele sa fie folosite in realizarea de analizelor de risc, scopul final fiind, bineinteles, identificarea unor arii cu potential risc fiscal. De aceea, ce am vazut noi in ultima perioada, este ca ANAF a inceput sa se uite in detaliu pe datele noastre. Deja au inceput sa solicite clarificari, informatii suplimentare si au fost initiate controale destul de bine directionate, bazandu-se pe aceste date.
Cu toate acestea, au fost si multe situatii in care nu s-a ajuns la astfel de amenzi. Cum? Introducand teste specifice in procedurile lunare de verificare, identificand discrepantele si sursa acestora in timp util si remediind cat mai repede situatia – prin depunerea declaratiilor sau chiar corectarea raportarilor electronice.
Ana Maria Iordache, Partener D&B David si Baias: Amenzile intr-adevar sunt foarte mari si trebuie sa tinem cont de faptul ca nu putem aplica sistemul ablatiune, adica nu putem plati jumatate din minimul amenzii in termen de 15 zile, cum se poate de altfel in cazul anumitor categorii de contraventii. Ce putem face insa? Sunt o serie de remedii pe care trebuie sa le analizam de la caz la caz. In primul rand, putem sa ne uitam sa vedem daca exista vreo situatie de neaplicare a amenzii. De exemplu, stim foarte bine ca in cazul in care sistemul ANAF nu functioneaza 24 de ore, atunci aplicarea amenzii se suspenda. Totodata, putem sa solicitam inspectorului organului fiscal si daca nu mai departe instantei de judecata inlocuirea amenzii cu sanctiunea avertismentului pentru cazurile in care avem o situatie exceptionala este prima raportare, este o raportare generata de o misiune justificata. In al treilea rand, putem sa ne uitam intr-adevar la proportionalitate, pentru ca aceste amenzi extrem de mari si mai ales cele de 15% din valoarea facturii pot ajunge la sume semnificative.
Digitalizarea vine nu doar cu o noua tehnologie, ci si cu o noua mentalitate, pentru ca se schimba modul in care ne vom raporta la datele noastre fiscale si deja vedem primele semne ale acestei schimbari, pentru ca inspectiile fiscale pe care le stiam pana acum capata si ele un nou sens. Raportarile noastre electronice vor spune o poveste complexa, pe care, cu ajutorul digitalizarii, organul fiscal o va putea decodifica rapid. Sigur ca din aceasta abordare avem si avantaje, dar avem si provocari.
Izabela Stoicescu, Senior Manager PwC Romania: Nivelul de granularitate a datelor din SAF-t ofera ANAF aproape toate indiciile posibile: se pot extrage, de exemplu, facturile primite in sens invers de la un client de-al nostru sau incasarile primite de la client pentru care nu am colectat TVA. Fisierul SAF-t este totodata unica sursa din care ANAF poate extrage automat din biroul sau facturile de servicii primite de la prestatori din Romania sau de la prestatori non-UE. Pe de o parte, declaratiile SAF-t trebuie sa fie corecte, trebuie sa fie reconciliate, bineinteles, cu sistemele sursa si cu toate celelalte raportari digitale, pentru a evita investigatii inutile si munca inutila pentru rectificare si clarificare. Insa, odata ajunsi in control, trebuie sa fim siguri ca tratamentul de TVA este corect aplicat si suficient de bine documentat. Recomandarea noastra este sa efectuati ceea ce noi numim o analiza diagnostic pe baza datelor din SAF-t. O astfel de analiza se efectueaza foarte usor cu ajutorul unui instrument de evaluare automata a datelor, un tool de cross-check care permite navigarea si filtrarea datelor intr-o maniera foarte precisa, pentru a ilustra si mai bine acest proces.
Tiberiu Panfiloiu, Director PwC Romania: In zona taxelor directe sunt aspecte foarte importante care deriva din toate raportarile pe care le facem catre ANAF. Am sesizat ca organele fiscale sunt din ce in ce mai atente si folosesc datele pe care le raportam, fie ca vorbim de declaratia SAF-t sau chiar si de declaratiile clasice sau de situatii financiare.
ANAF poate creiona o serie de analize pe datele raportate si poate urmari in mod targetat spete si in zona de impozitare directa a companiilor. Tema preferata a organelor de control, cea a serviciilor intra-grup si in special serviciile de management si consultanta. E ceva vreme de cand avem si conturi contabile dedicate, astfel incat organele de control pot vedea direct in situatiile financiare sumele aferente. Prin SAF-t avem si o raportare la nivel de linie de factura, in asa fel incat se pot duce in mod targetat la ce suma isi doresc sa analizeze. Iar pe zona aceasta am remarcat urmatoarele tendinte: in primul rand, referitor la documentatia justificativa aferenta prestarii, se remarca tendinta de transparenta pe tot lantul. Astfel, ANAF isi doreste sa vada toate informatiile, chiar si in situatia in care vorbim de costuri refacturate de grup cu diversi furnizori terti, vor documente justificative chiar si de la acei furnizori, desi poate vorbim de o alocare pe baza de chei de alocare, care presupune doar o mica parte din sume alocabile de catre entitatea din Romania. De asemenea, cand vorbim de beneficiu, as mentiona relevanta cauzei Weatherford care, desi este pe zona de TVA, putem trage anumite concluzii care pot fi relevante si pe zona de impozit pe profit. Astfel, concluzia in acea cauza este ca nu ar trebui sa refuze deductibilitatea TVA pe criterii de necesitate sau oportunitate. Insa ramane cumva la aprecierea autoritatilor locale sa verifice in ce masura documentele care sunt puse la dispozitie dovedesc ca acele servicii au fost efectiv prestate si utilizate cumva in activitatea contribuabilului. Deci este o linie fina trasata, insa se clarifica cumva faptul ca deductibilitatea TVA nu este dependenta de necesitatea sau oportunitatea serviciilor.
Bogdan Carpa-veche, Dircetor PwC Romania: Complexitatea tratamentului fiscal pentru beneficiile salariale vizeaza, pe de o parte, faptul ca vorbim de conditii diferite pentru aplicarea unui anumit regim fiscal. Deci, din perspectiva angajatorilor, complexitatea acestui exercitiu fiscal se regaseste nu doar in ceea ce priveste calculul efectiv salarial, cel de payroll, ci si in aceste informatii fiscale raportate catre ANAF.
Dupa cum stiti, de ceva vreme, prin declaratia 112 se raporteaza nu doar veniturile impozabile, ci si beneficii salariale neimpozabile. Intrebarea pe care ne-o punem cu siguranta este de ce trebuie sa raportam aceste sume daca ele nu au un impact fiscal? O suma neimpozabila nu genereazas obligatii fiscale. Ei bine, probabil ca motivul pentru care aceste informatii sunt colectate este pentru ca ANAF sa poata face analize si evaluari pentru a determina categoriile de beneficii acordate, mai ales cele neimpozabile, si pentru a analiza aceste tendinte si, eventual, de ce nu, pentru a face controale sau evaluari cu privire la modul in care tratamentul fiscal favorabil este aplicat. As mentiona aici aceste avantaje de tip stock option plan, acele actiuni care sunt acordate angajatilor care, in anumite conditii, sunt integral scutite de taxe salariale sau alte beneficii gen educatie timpurie pentru copiii angajatilor, servicii turistice si asa mai departe.
Implementarea unor proceduri care sa permita determinarea corecta a tratamentului fiscal, plus colectarea documentelor justificative este esentiala pentru a preveni anumite situatii in care, in cazul unor controale, se pot fi determinate obligatii fiscale suplimentare. Din perspectiva angajatilor, aceasta complexitate este la fel resimtita, daca ne raportam, spre exemplu, la angajatii care primesc din partea angajatorilor lor un buget pentru a-si alege beneficii sau acele beneficii flexibile. Este o metoda din ce in ce mai uzitata in piata de catre angajatori pentru a-si atrage angajatii.
Au fost facuti cativa pasi destul de importanti in sensul digitalizarii modului in care persoanele fizice isi declara veniturile. Declaratia unica este modificata incepand din acest an, se simplifica procedura de declarare, in sensul ca a fost eliminata obligatia de estimare a veniturilor obtinute in anul curent, se declara doar veniturile obtinute in anul anterior. Si un lucru mult mai important este faptul ca, incepand cu veniturile anului 2025, intentia ANAF este aceea de a transmite tuturor contribuabililor o declaratie unica completata cu date care exista in bazele de date ale ANAF, venituri care pot genera anumite obligatii fiscale din perspectiva contributiilor sociale. Ramane sa vedem cum va fi si implementata. Probabil la inceputul lunii mai, care va descrie procedura de aplicare concreta a acestor masuri de digitalizare.
