loader

A patra revolutie industriala: Potential de peste 1.000 miliarde EUR valoare bruta adaugata pentru industria producatoare din Europa pana in 2025

Companiile care vor aborda transformarea digitala vor fi in masura sa isi adapteze oferta in timp real la nevoile clientilor, prin conectarea la retele sociale/platforme virtuale si prin flexibilizarea proceselor de productie si capacitatea de a colecta si analiza informatii in timp real, conform unui studiu realizat de Roland Berger.

 

Se estimeaza ca unitatile de productie digitalizate vor reduce costurile pentru aproape toate operatiunile si functiile:


• Costurile de productie ar putea scadea cu peste 10%
• Costurile de logistica ar putea scadea cu pana la 20%
• Costurile de inventar ar putea scadea cu 30-50%
• Costurile de mentenanta ar putea scadea cu 10-20%

 

Industria prelucratoare in era digitala

 

In incercarea de a defini digitalizarea, primele lucruri la care ne gandim de obicei sunt dispozitivele si gadget-urile inteligente, care domina viata cotidiana a multora si care, prin conexiunea permanenta la platforme virtuale cu flux de informatii in timp real, faciliteaza comunicarea, eliminand barierele traditionale legate de geografie, retea personala sau chiar lingvistice.

 

Digitalizarea este insa mai mult decat o simpla schimbare a instrumentelor si dispozitivelor.
Digitalizarea transforma atat procesele, modelele de afaceri, schimbul de informatii, cat si interactiunea cu clientul si mediul concurential.


A patra revolutie industriala

 

In ultimii ani, fenomenul digitalizarii a luat din ce in ce mai multa amploare in industrie, atat in ceea ce priveste produsele finale, cat si in procesul de productie. Digitalizarea procesului de productie permite nu doar un nivel superior de eficienta si o reducere a costurilor de productie, ci adreseaza, de asemenea, o serie de provocari emergente precum nevoia ridicata de adaptare a produselor, si implicit de flexibilizare a procesului de productie, sporirea vitezei de reactie a companiilor din industria prelucratoare, in contextul dinamismului pietelor in care activeaza, cresterea competitivitatii odata cu globalizarea pietelor. Combinatia sistemelor cibernetice cu cele fizice ar putea constitui baza viitoarei revolutii industriale.

 

 

 

Pe langa cresterea eficientei si optimizarea costurilor de productie, revolutiile industriale au avut o serie de urmari comune:


• Aparitia de noi produse si modificarea proceselor de productie
• Realinierea radicala a mediului concurential
• Modificarea cerintelor/ asteptarilor fata de infrastructura si forta de munca implicate in procesul de productie.

 

Este de asteptat ca si revolutia digitala a industriei sa aiba urmari similare celor de mai sus, iar companiile care vor reusi sa se adapteze cel mai rapid si cel mai bine la noua realitate vor deveni lideri de piata.


O serie de companii, institutii si guverne au inceput deja sa-si indrepte atentia catre digitalizarea in industrie si sa experimenteze din ce in ce mai intens cu efectele acesteia. In Germania, termenul "Industrie 4.0" a fost mentionat pentru prima data in 2011 si face parte din Planul Federal de Actiune pentru Strategia High-Tech, avand ca punct central productia inteligenta, prin combinarea sistemelor de productie cibernetice si fizice si integrarea completa de-a lungul lantului tehnologic.

 

In Statele Unite, termenul "Internet Industrial" a fost introdus in 2012 de catre compania General Electric si se concentreaza pe inter-operabilitate, cu scopul de a "sparge barierele silozurilor tehnologice pentru a facilita un acces mai bun la Big Data si sporirea integrarii lumii fizice si a celei digitale pentru a genera valoare adaugata".

 

In Japonia, semnificatia termenului "Fabrici Conectate", folosit pentru prima data in 2015 de catre Yasuyuki Nishioka, rezida in identificarea "modalitatilor de a crea standarde pentru tehnologia de conectare a fabricilor".

 


Impactul digitalizarii asupra industriei prelucratoare

 

Solutiile inteligente de productie reprezinta procese si metode de productie conventionale, combinate cu sisteme IT de ultima generatie si software-uri inovatoare.

 

 

In urma unui studiu realizat de catre compania Roland Berger impreuna cu Federatia Industriilor din Germania, s-a constatat ca, daca Europa si-ar valorifica potentialul digitalizarii, pana in 2025 industria producatoare/ prelucratoare de pe continent ar putea genera 1,25 trilioane EUR valoare bruta adaugata. Riscurile generate de o lipsa a digitalizarii pot fi la fel de dramatice: industria din Europa ar putea suferi pierderi de pana la 0,6 trilioane EUR in aceeasi perioada.

 

In Europa, necesitatea de a consolida productia este un subiect important de dezbatere. In 2012, Comisia Europeana a formulat obiectivul de a creste ponderea productiei in economie de la 16% la 20% pana in 2020, accentuand faptul ca reindustrializarea si modernizarea sunt indispensabile pentru succes.

 

Fara digitalizare, reindustrializarea sustenabila devine mai greu de conceput. Companiile care vor aborda transformarea digitala vor fi in masura sa isi adapteze oferta in timp real la nevoile clientilor, prin conectarea la retele sociale/platforme virtuale si prin flexibilizarea proceselor de productie si capacitatea de a colecta si analiza informatii in timp real.

 

Se estimeaza ca unitatile de productie digitalizate vor reduce costurile pentru aproape toate operatiunile si functiile:

 

• Costurile de productie ar putea scadea cu 10-20%, determinate de robotica/echipamente din ce in ce mai avansate; atat tehnologiile de tip utilaje/echipamente cu abilitati de autoreconfigurare cat si colaborarea om-robot (cobotica) vor deveni uzuale


• Costurile de logistica ar putea scadea cu 10-20%, datorita lanturilor de aprovizionare tot mai integrate si a automatizarii de logistica interna, ajutate de tehnologii precum stocarea inteligenta (permitand optimizarea planificarii logisticii interne) si aprovizionarea de materiale si bunuri, conditionate de cerere.


• Costurile de inventar ar putea scadea cu 30-50%, datorita unei mai mari vizibilitati si unui mai bun control asupra nivelului curent si viitor de inventar, determinat de solutii, cum ar fi sistemele cibernetice si fizice combinate care imbunatatesc interfata producator-client si conectarea la retelele de furnizori, permitand producatorilor sa detina mai putin stoc


• Costurile in vederea asigurarii calitatii ar putea scadea cu 10-20%, prin monitorizarea si previzionarea situatiilor cand ar putea aparea probleme de calitate


• Costurile de mentenanta ar putea scadea cu 10-20%, prin mentenanta bazata pe predictii, optimizarea stocurilor de piese de schimb precum si prin prioritizarea dinamica a activitatilor de mentenanta

 

"Digitalizarea industriei nu trebuie privita ca o inlocuire a omului cu roboti si sisteme inteligente", este de parere Gabriella Borgovan, Consultant Senior in cadrul Roland Berger Romania, "ci mai degraba ca o coabitare din ce in ce mai stransa a acestora."


Exista mai multi pionieri in zona de productie inteligenta. De exemplu, Mercedes-Benz, care ofera o gama tot mai mare de optiuni de personalizare a produselor, a constatat recent ca robotii traditionali nu pot tine pasul cu volumul mare de modificari si cu frecventa ridicata a acestora.


Astfel, compania a inceput sa inlocuiasca robotii traditionali cu forta de munca calificata care lucreaza in colaborare cu roboti mobili/de categorie usoara, cunoscuti sub numele de "coboti", datorita capacitatii de a lucra "cot la cot" cu oamenii. Prin utilizarea cobotilor, compania va putea modifica o linie de productie intr-o perioada de cateva zile, in loc de cateva saptamani necesare in mod normal pentru a reprograma robotii traditionali.

 

Bosch lucreaza la o solutie de mentenanta bazata pe sisteme inteligente de predictii. Solutia analizeaza in mod sistematic datele colectate de la utilaje printr-o aplicatie de Big Data si utilizeaza informatiile pentru a detecta tipare de erori si defectiuni.

 

Solutii inteligente de productie sunt adoptate din ce in ce mai des si de companii mai mici/ mai putin axate pe inginerie. MyMuesli, de exemplu, a implementat un proces complet automatizat si flexibil de productie, care permite 566 de miliarde de combinatii de cereale diferite, printr-un lant valoric integrat activat prin informatiile de productie stocate in coduri de bare.

 

Compania incurajeaza promovarea combinatiilor personalizate de cereale pe retelele sociale, prin includerea in portofoliul permanent a celor mai apreciate si bine vandute combinatii.

 

 

 

Care este situatia in Romania?


In ciuda scaderii din ultimii ani, productia ramane unul dintre sectoarele cheie ale economiei romanesti, reprezentand cca. 23% din PIB. Romania este un actor minor pe scena exporturilor globale si, in acelasi timp, contributia productiei in totalul exporturilor este mai mica decat cea a altor tari din Europa de Vest si din regiune.

 

 

In ceea ce priveste indicatorii relevanti pentru digitalizarea industriei, Romania are un potential semnificativ de imbunatatire:

 

 

In vederea cresterii competitivitatii sectorului de productie, Romania ar trebui sa se concentreze atat asupra factorilor de influenta traditionali, cum ar fi aprovizionarea cu materii prime, dezvoltarea infrastructurii, competitivitatea preturilor energiei, nivelul productivitatii, costurile cu forta de munca, politicile de stat, cat si asupra reorientarii spre valoare adaugata mai mare, determinata de inovare, digitalizare si dezvoltare a competentelor tehnice.

 

Companiile de productie din Romania ar trebui sa analizeze modele de afaceri pentru digitalizare si sa identifice tendintele digitale care vor avea cel mai probabil impact asupra activitatii lor pe termen mediu/ lung si modul in care acestea ar trebui sa fie abordate. "Este oportun sa identificam cat mai devreme tendintele digitale care pot fi adaptate climatului economic si industrial din Romania pentru a sprijini companiile producatoare din Romania sa maximizeze beneficiile digitalizarii dintr-o faza initiala", considera Szabolcs Nemes, Director in cadrul Roland Berger Romania.


Roland Berger Romania a lansat un studiu privind competitivitatea industriei prelucratoare/ producatoare pentru a identifica perceptia in piata a rolului productiei in dezvoltarea economica viitoare din Romania si pentru a identifica modalitati prin care tendinta de dezindustrializare ar putea fi oprita sau inversata.

 

"Vom identifica opiniile prevalente cu privire la modul de imbunatatire a competitivitatii la nivel de industrie si de companie si vom evalua perceptia companiilor din Romania fata de noile tehnologii de productie" mentioneaza S. Nemes.

 

In urma studiului, concluziile-cheie vor fi distribuite atat participantilor cat si altor factori de decizie din industriile prelucratoare si producatoare din Romania.

Autori

foto
ROLAND BERGER SRL