Intr-un final vointa de aderare la spatiul comunitar. Agitatii ani ’90 sunt in cele din urma depasiti si economiile central si est europene traiesc experienta cresterii.
Proximitatea fata de UE a inca excentricelor economii estice trezeste interesul companiilor multinationale. Aderarea acestora la UE conduce la decizia conglomeratelor globale sa investeasca in tarile acestei regiuni datorita predictibilitatii „castigate”, costului scazut si nivelului de pregatire tehnica ridicata a fortei de munca. Cresterea investitiilor straine a condus la o acumulare de capital, concomitent cu fasonarea competentelor, transferul de tehnologie si alte beneficii. De asemenea a permis cresterea productivitatii si recuperarea decalajelor fata de economiile avansate.
Capcana veniturilor medii limiteaza cresterea
Criza din 2008-2010 a temperat elanul de crestere al acestora. Investitiile straine au scazut, iar productivitatea si-a moderat cresterea. Majorarea salariilor, absenta unor produse si servicii cu valoare adaugata au afectat exporturile si au condus la un deficit de competitivitate.
Capcana veniturilor medii, asa cum este cunoscut fenomenul descris, arata limitele acestei cresteri. Modelul transformarilor structurale si cresterii capitalului investit per angajat nu mai functioneaza. Atragerea investiilor straine si incurajarea inovatiei venita pe aceasta cale au sustinut politica salariilor mici. Numai ca in acest moment provocarile din piata fortei de munca pun presiune asupra nivelului salarial mediu obligand aceste tari sa inoveze.
Noile tehnologii digitale aduc oportunitati pentru inovatie
Inteligenta artificiala este noul petrol al economiilor iar inteligenta lucrurilor (IoT), computerele cuantice si noile tehnologii, derivate ale acestui combustibil al viitorului. Pentru tarile central si est europene in anii ’90 tranzitia a insemnat trecerea la un sistem economic deschis si liber. Astazi tranzitia inseamna trecerea la un model economic de crestere bazat pe inovatie. Tarile din aceasta regiune, fara un sistem de inovatie coerent articulat si functional, risca sa ramana in urma. Romania este extrem de expusa tinand cont ca in 2017 se afla pe ultimul loc, potrivit indicelui de inovatie al UE.
Factorul comun al tarilor acestei regiuni este accentul pus pe disciplinele tehnice (STEMS). Nivelul mediu spre ridicat al educatiei si cercetarii in aceste discipline a avut uneori evolutii diferite in unele tari. Este si cazul Romaniei. Cu toate acestea, in special aderarea la UE, a deschis aceste tari catre investiile straine ce au condus la consolidarea sectorului de productie, achizitionarea de tehnologie, dezvoltarea managementului si intrarea acestora pe autostrada globala de crestere a valorii.
Tarile din Europa de Est puncteaza cateva reusite
Transformarile economice si sociale din ultimele trei decenii au modificat atitudinile sociale cu privire la inovatie si libera initiativa. Noile tehnologii se bucura de promovare, sunt incurajate start-up-urile in tehnologie si formele de organizare in hub-uri. Viteza, strategiile si tacticile adoptate se reflecta in locul ocupat de tarile din regiune in clasamentul inovatiei UE. Din tarile acestei regiuni provin Skype, TransferWise, AVAST, AVG, ESET, Prezi, Bitdefender sau UiPath.
Desi importante, rezultatele sunt putin semnificative numeric si se datoreaza mai degraba initiativelor solitare. De aceea, crearea unui ecosistem de inovatie in tarile acestei regiuni cere indeplinirea urmatoarelor patru masuri minime la nivel macro:
1. Cresterea bugetelor alocate cercetarii si dezvoltarii (Romania aloca un sfert din media UE), dar si la nivelul companiilor private cu atragerea finantarii din fonduri cu capital de risc (doar 2% la nivel regional)
2. Cresterea calitatii cercetarii (referintele in articolele internationale la cercetarile din regiune sunt putine), iar rezultatele cercetarilor sa-si gasesca aplicare in produse cu succes comercial prin colaborarea cu mediul de business (numarul de patente in regiune este scazut)
3. Adresarea problemei exodului creierelor prin cresterea nivelului de educatie tertiara capabila sa produca oameni calificati pentru cerintele pietei muncii interne si cresterea numarului de studenti
4. Adaptarea cadrului de reglementare la avansul tehnologic dar si stabilitatea si predictibilitatea acestuia (cele mai multe start-up-uri de succes isi au sediul central in tarile vestice sau US).
