In aceasta perioada turbulenta din punct de vedere economic, companiile si investitorii trebuie sa constientizeze diversitatea fraudatorilor. Cine comite frauda? Care sunt caracteristicile de observat? Profilul global realizat de KPMG reflecta ca fraudatorul este, deseori, angajat al organizatiei-victima (61 de procente), colaboreaza pe ascuns cu altii (70 de procente) si a fost angajat de organizatia-victima de mai mult de sase ani inainte de a comite o frauda (42 de procente).
“Specialistii din domeniul anti-frauda au dezbatut indelung daca poate fi dezvoltat un profil al fraudatorului suficient de precis care sa permita organizatiilor sa descopere acesti indivizi in actiune sau chiar inainte de comiterea fraudei,” spune Déan Friedman, liderul Retelei de Investigatii a KPMG in Europa, Orientul Mijlociu si Africa. “Prezicerea unei infractiuni este, cel putin pentru moment, de domeniul stiintifico-fantasticului. Dar analiza naturii mereu in schimbare a fraudei si a fraudatorului poate ajuta organizatiile sa-si intareasca apararea impotriva acestor activitati criminale. A fi in garda inseamna a fi pregatit.”
Caracteristicile cheie
Caracteristicile unui fraudator tipic la nivel global includ:
· Varsta intre 36 si 45 de ani (70 de procente dintre fraudatori avand varste intre 36 si 55 de ani).
· Angajat intr-o pozitie de conducere executiva, in functia financiara, operationala sau vanzari/marketing.
· Detine o pozitie de manager sau director executiv (25 si 29 de procente respectiv).
· Angajat in organizatie de mai mult de sase ani.
· Fraudator oportunist – aflat la prima abatere, angajat de incredere, comportamentul lui ii surprinde pe ceilalti. Pradatorii, cei care cauta organizatii pentru a putea incepe o schema aproape imediat dupa angajare si fraudeaza organizatia deliberat si fara remuscari, sunt mai rar intalniti.
Pe de alta parte, fraudatorii tipici investigati in Romania de KPMG au prezentat urmatoarele caracteristici:
· Varsta intre 26 si 35 de ani (62 de procente dintre fraudatori aveau intre 26 si 35 de ani)
· Detin o pozitie de manager sau director executiv
· Motivati de lacomie (77 de procente dintre fraudatori)
· Cu un stil de conducere autocratic (31 de procente dintre fraudatori)
· Staruitori (92 de procente dintre fraude au continuat pentru 3 sau mai multi ani)
Colaborarea cu altii
Profilul global indica faptul ca 70 de procente dintre fraudatori nu au lucrat singuri la comiterea fraudei. in Romania, toate cazurile analizate au implicat complici. Richard Perrin, Partner Risk Consulting, KPMG Romania, spune: “Rezultatele acestui studiu indica faptul ca, pe perioada crizei economice, fraudatorii s-au concentrat pe delapidarea fondurilor din companii prin fraude cu achizitii si alte forme de delapidare. Au folosit ajutorul prietenilor sau fostilor asociati pentru a-si ascunde actiunile, pentru o perioada medie intre 3 si 5 ani. Aproape jumatate din fraudatori par sa fi folosit castigurile fraudulente pentru a-si finanta stilul de viata, in dauna organizatiei. Prin urmare, organizatiile trebuie sa sape mai adanc inainte de a incepe colaborarea cu un potential partener de afaceri, ca sa se asigure ca nu exista conflicte de interese intre proprii angajati si potentialul partener de afaceri.”
Nevoia de supraveghere
Studiul la nivel global a descoperit ca mai mult de jumatate (54 de procente) dintre fraude au fost facilitate de controale interne ineficiente. Cazurile din Romania arata totusi ca multe dintre fraude au fost comise prin trecerea peste controale a managerilor – in 38 de procente dintre fraudele investigate, autoritatea nelimitata a managerilor a fost un factor determinant in realizarea fraudei.
Jimmy Helm, Coordonatorul Serviciilor de Investigare a Fraudei ale KPMG in Europa Centrala si de Est, afirma: “Concluziile studiului arata ca actionarii, organismele de supraveghere si alte parti interesate trebuie sa creasca nivelul de supraveghere asupra activitatilor conducerii, iar membrii acesteia sa raspunda pentru esecul proceselor si sistemelor de control intern ale organizatiei. Un mod de a imbunatati mediul de control intern este implementarea unui mecanism eficient al raportarii de integritate (“whistle-blowing mechanism”)– majoritatea cazurilor investigate in Romania au fost depistate prin ponturi informale. Aceasta observatie este intarita si de concluzia ca, in acele cazuri in care frauda a fost identificata prin avertizari de integritate, durata medie a desfasurarii fraudei a fost mai mica decat pentru fraudele descoperite prin metode traditionale, cum ar fi audituri interne. Probabilitatea detectarii timpurii este ea insasi un control preventiv si evident ca reduce pierderile potentiale pe care organizatia le poate suferi in urma fraudei.”
