loader
Problema cronica a mediului de afaceri din Romania – activul net negativ. Noi masuri si implicatiile lor fiscale

Problema cronica a mediului de afaceri din Romania – activul net negativ. Noi masuri si implicatiile lor fiscale

Material de opinie de Elena Geageac, Senior Manager Taxe Directe, si Raluca Dana, Consultant Taxe Directe, Deloitte Romania

 

Dupa lansarea oficiala a Planului National de Investitii si Relansare Economica, Guvernul Romaniei vine cu masuri concrete pentru punerea lui in aplicare. Printre acestea se numara si aprobarea ordonantei de urgenta prin care se intentioneaza acordarea de bonificatii companiilor care isi majoreaza si/sau imbunatatesc capitalurile proprii. Masura este binevenita si poate reprezenta un punct de pornire in stimularea societatilor comerciale sa se alinieze la normalitate si sa se conformeze reglementarilor legale in vigoare. In plus, proiectul prevede si o modificare importanta cu privire la termenul de declarare si plata a impozitului pe profit anual.

O companie slab capitalizata nu are puterea financiara necesara pentru a se dezvolta pe cont propriu, cu atat mai putin in situatii de criza, si in acelasi timp nu are acces la finantare externa, avand in vedere ca stabilitatea financiara reprezinta un criteriu esential al institutiilor financiare, si nu numai, in acordarea de imprumuturi. In conditiile in care, in Romania, potrivit datelor oficiale, aproximativ 280.000 de societati comerciale (in jur de 40% din total) au capitaluri proprii negative, programe de finantare de tipul IMM Invest nu isi pot dovedi eficienta deoarece, dincolo de faptul ca imprumutul este garantat de stat in cea mai mare parte, iar dobanda este subventionata, situatia financiara a unui debitor cu datorii mai mari decat fondurile proprii este una precara si nu poate garanta rambursarea imprumutului. Mai mult decat atat, o companie cu acces limitat la finantare de regula apeleaza excesiv la creditul furnizor (intarzie plata facturilor catre furnizori), practica ce poate duce la blocaje in lant si chiar la insolvente sau falimente.

Capitalul propriu pozitiv, conditie de baza pentru accesarea de bonificatii pentru impozite

Potrivit proiectului de ordonanta, societatile comerciale care isi vor mentine capitalul propriu pozitiv si la un nivel de cel putin jumatate din capitalul social vor beneficia de o reducere a impozitului pe profit sau pe venit, in cazul microintreprinderilor, ori a impozitului specific, in cazul companiilor din industria ospitalitatii, de 2% anual. In plus, companiile vor putea beneficia de o bonificatie cuprinsa intre 5% si 10% din impozitul pe profit datorat, pentru majorarea anuala a capitalului propriu, in functie de evolutia fata de anul precedent (de la 5%, la peste 25%). Pe o perioada de trei ani consecutivi, incepand cu anul 2022, proiectul prevede si o reducere de 3% din impozit in functie de procentul minim de crestere a capitalului propriu fata de nivelul raportat prin situatiile financiare anuale pentru anul 2020.

Este important de mentionat faptul ca reducerea totala de impozit de care poate beneficia o companie se stabileste prin cumularea procentelor mentionate, pe masura ce criteriile necesare sunt indeplinite. Perioada de aplicare a masurii este 2021-2025.

Raportat la asteptarile create prin introducerea masurii in Planul National de Investitii, se observa o diversificare binevenita a bonificatiilor aplicabile, reducerea de impozit fiind direct proportionala cu cota de crestere a capitalurilor proprii inregistrata de societate.

In plus, proiectul de ordonanta propune un mod specific de calcul al capitalurilor proprii, diferit de definitia contabila. Notabil este ca rezervele din reevaluare aferente activelor imobilizate (in principal imobiliare) nu intra in calculul capitalului propriu ajustat folosit in aplicarea bonificatiilor fiscale.

Aceasta „recompensa” reprezinta, in fapt, un instrument de stimulare a imbunatatirii lichiditatii la nivelul societatilor, care, implicit, ar trebui sa conduca si la o structura financiara mai sanatoasa pentru mediul de afaceri. Masuri similare sunt in vigoare si in alte state ale Uniunii Europene, sub denumirea de „deducere a dobanzii notionale”, si permit societatilor care aplica regimul de impozit pe profit sa deduca o dobanda valabila la nivel nationala calculata in functie de cresterea capitalurilor proprii.

Schimbari preconizate ale termenului de declarare si plata a impozitului

O modificare notabila cuprinsa in proiectul de act normativ, derivata din nevoia de a determina capitalurile proprii anuale, este cea referitoare la termenele de depunere a declaratiilor si de plata a impozitelor vizate, pe perioada aplicarii acestor facilitati. Astfel, termenele consacrate (in majoritatea cazurilor, 25 ianuarie si, respectiv, 25 martie) vor fi extinse pana la 25 iunie, termen care, de cele mai multe ori, este ulterior datei de incheiere a bilantului contabil si, tocmai de aceea, cu atat mai potrivit.

In concluzie, acordarea de reduceri de impozite pentru majorarea capitalurilor proprii este o masura care ar putea avea efecte benefice asupra companiilor, individual, dar si asupra mediului economic in general, pentru ca o companie solida din punct de vedere financiar confera incredere partenerilor de afaceri si da dovada de seriozitate in privinta onorarii obligatiilor comerciale. Insa masura va fi analizata de fiecare companie in parte si va fi accesata in functie si de interesele actionarilor sau asociatilor, de la caz la caz.

Mai multe informatii si recomandari pentru companii legate de modul in care se pot pregati in contextul pandemiei de COVID-19 sunt disponibile in sectiunea dedicata de pe site-ul Deloitte Romania.

Pentru cele mai recente modificari legislative adoptate in contextul coronavirus, expertii Reff & Asociatii | Deloitte Legal actualizeaza in permanenta o sectiune dedicata, disponibila aici.

Autori

foto
DELOITTE CONSULTANTA SRL