loader

Politica europeana de coeziune 2014 – 2020: Vor stimula fondurile europene de 167 miliarde EUR cresterea ECE?

Asistenta financiara acordata de Uniunea Europeana regiunii Europa Centrala si de Est (ECE) prin intermediul Politicii de Coeziune 2014-2020 ar putea atinge proportiile unui „Plan Marshall” pentru regiune, potrivit unei analize publicate recent de Erste Group si realizata de Biroul UE al ?eská Spo?itelna in colaborare cu departamentul de cercetare al Erste Group

Suma totala a fondurilor structurale si de investitii alocate pentru perioada 2014 – 2020 este de 351,9 miliarde EUR, in crestere cu 1,3% fata de suma aferenta perioadei 2007 – 2013. „Tarilor din ECE-6 le-au fost alocate aproape jumatate din totalul fondurilor europene, respectiv 167,1 miliarde EUR, in crestere cu 11% fata de suma din perioada 2007-20132”, a declarat Jan Jedli?ka, seful Biroului UE al ?eská Spo?itelna si autorul raportului.
 

In plus, Facilitatea autonoma “Connecting Europe” (CEF) va sprijini proiectele strategice de infrastructura pentru transport, energie si telecomunicatii. Facilitatea va permite implementarea unor proiecte de importanta nationala, cu impact  transfrontalier si fonduri alocate per total de 33,3 miliarde EUR. „Daca regiunea ECE-6 ar reusi sa atraga 90% din fondurile nou alocate, acest lucru ar insemna un plus de 0,3-0,8 puncte procentuale de crestere anuala a PIB. Mai mult, daca tarile reusesc sa utilizeze cu succes fondurile alocate, diferentele dintre acestea in ceea ce priveste stadiul de dezvoltare ar trebui
sa se diminueze semnificativ. Cu toate acestea, statele din ECE mai au multe de facut in privinta imbunatatirii capacitatii de absorbtie, care este inca scazuta. Pentru a indeplini acest obiectiv, tarile din regiune ar trebui sa reduca semnificativ birocratia, sa introduca procese mai transparente de selectare a proiectelor si sa adopte o cooperare regionala mai stransa’’, subliniaza Jedli?ka.
 

Polonia este castigatoarea negocierilor dure privind miliardele de euro din fondurile UE. Cea mai mare economie din ECE ar trebui sa primeasca 77,6 miliarde EUR, adica aproape jumatate din totalul alocat pentru regiunea ECE si cea mai mare suma totala alocata unui stat membru UE. In plus, Polonia este una dintre putinele tari care a reusit sa obtina o suma alocata in cadrul Politicii de Coeziune UE 2014-2020, chiar mai mare decat cea aferenta exercitiului anterior, din 2007 – 2013.
 

In privinta sumei anuale alocate pe cap de locuitor – un indicator mai reprezentativ – Estonia se afla in frunte cu aproximativ 387 EUR anual pe cap de locuitor, urmata de Slovacia cu 369 EUR pe cap de locuitor. In ceea ce priveste ponderea valorii medii anuale alocate in PIB, cea mai mare finantare UE ar trebui sa ajunga in Ungaria (3,2% din PIB anual), inaintea tarilor baltice (2,9 – 3,0% din PIB).
 

Regula de aur: cu cat mai dezvoltata economia, cu atat mai putini bani in general, cu cat economia unei tari este mai dezvoltata, cu atat va primi mai putine fonduri europene structurale si de investitii. Cu toate acestea, sumele totale alocate din fonduri europene pentru Romania si Bulgaria, cele mai slab dezvoltate state membre ale UE, au fost mai mici decat ar fi trebuit. Pentru a echilibra aceasta situatie, cele doua tari vor beneficia si de asistenta financiara prin intermediul altor programe europene, cum ar fi Politica Agricola Comuna. Aceste politici complementare ar trebui sa le asigure celor doua state un nivel suficient al subventiilor.
 

Ratele de absorbtie se pot imbunatati considerabil – birocratia excesiva este principalul obstacol Dintre tarile ECE-6, doar Polonia a reusit sa atraga doua treimi (67,9%) din fondurile UE care i-au fost alocate pentru exercitiul precedent, din 2007 –2013. Tarile baltice sunt campionii regionali la utilizarea fondurilor UE. Ungaria (59,3%), Slovacia (52,6%) si Republica Ceha (51,1%) au reusit sa absoarba peste jumatate din fondurile europene care le-au fost alocate, in timp ce Romania a ramas in urma, cu o rata de utilizare a fondurilor de 37,8%. Insa Romania este inca un stat nou-venit, intrucat a aderat la UE abia in 2007. „Bilantul slab al Romaniei in ceea ce priveste rata de absorbtie a fondurilor europene ar putea fi determinat de lipsa experientei si de slaba performanta a administratiei publice. Cu toate acestea, Romania inca mai are posibilitatea sa isi imbunatateasca acest bilant datorita ‘regulii N+3’, care pune la dispozitia tarii inca trei ani pentru a cheltui banii alocati pentru perioada anterioara”, adauga Jedli?ka.
 
 
Comisia Europeana ar trebui sa comunice in mod regulat imbunatatirea ratelor de absorbtie

Pentru a motiva tarile din ECE sa valorifice pe deplin fondurile europene aferente perioadei 2014 – 2020, Comisia Europeana ar trebui sa inceapa sa le supuna „oprobriului public”. Desi colecteaza toate informatiile relevante privind ratele de absorbtie ale fiecarui stat membru, Comisia Europeana nu merge mai departe cu publicarea acestor rezultate in mod regulat. Biroul UE al ?eská Spo?itelna considera ca publicarea regulata si frecventa a rezultatelor privind gradul de absorbtie ar duce la cresterea presiunii publice si ar determina tarile sa abordeze mai eficient obstacolele cu care se confrunta.
 

„Multe tari din ECE au numeroase programe operationale derulate de prea multe autoritati – acest lucru face ca intreg   sistemul sa fie prea complicat pentru beneficiarii finali si descurajeaza pe unii dintre potentialii candidati. Aceasta situatie ar putea fi imbunatatita printr-o distribuire corecta si mai transparenta a fondurilor”, declara Jedli?ka. in tari precum Polonia si Slovacia, procedurile extrem de birocratice asociate proiectelor reprezinta probabil cel mai intalnit factor care descurajeaza in prima instanta procesul de a demara o aplicatie pentru un proiect. Perioadele lungi de timp pierdute cu procedurile de evaluare si contractare a proiectelor reprezinta o alta provocare pentru unele dintre tarile ECE (in special pentru Romania) in viitorul cadru financiar multianual 2014-2020. tarile din ECE care intampina obstacole similare ar trebui sa intensifice cooperarea regionala prin realizarea unui schimb de bune practici si referinte.
 
 

Unde ar trebui sa investeasca ECE-6 noile fonduri europene alocate?

 

Polonia: Suma totala alocata din fondurile europene se ridica la 77,6 miliarde EUR, respectiv 288 EUR pe cap de locuitor si 2,9% din PIB. Cea mai mare parte a subventiilor (putin peste o treime) va fi investita in proiecte de infrastructura si mediu. Polonia va continua lucrarile la drumul S7 care leaga Cracovia de Varsovia si continua spre Gdansk, pentru care s-a alocat deja anterior o subventie de circa 1,7 miliarde EUR. Acest proiect de infrastructura, impreuna cu altele, ar avea ca rezultat o retea de drumuri expres si cai ferate care sa lege toate marile orase din Polonia. Urmatoarele domenii prioritare sunt  dezvoltarea si educatia, in conditiile in care aproximativ 15% din totalul subventiilor sunt planificate pentru proiecte in aceste doua sectoare.

 

O noua abordare ascendenta ar trebui sa incurajeze antreprenorii sa valorifice fondurile de aproximativ 8,6 miliarde EUR pentru a-si majora investitiile in cercetare si dezvoltare. Aceste proiecte pot ajuta economia sa treaca de la un stadiu de recuperare a diferentelor la o crestere echilibrata bazata pe inovatie. Suma de 4,1 miliarde EUR ar trebui investita in educatie si formare profesionala pentru a sprijini ocuparea fortei de munca si a imbunatati conditiile de pe piata muncii, in special pentru tineri, in conditiile in care rata somajului in randul acestora depaseste 25%.

Programul CEF: Continuarea modernizarii retelei de drumuri si cai ferate este esentiala pentru Polonia, intrucat creste atractivitatea tarii ca destinatie de investitii. in opinia analistilor Erste, coridorul Baltic - Adriatic este unul dintre cele mai importante proiecte, deoarece va imbunatati nu doar infrastructura nationala, ci si legaturile transfrontaliere. Mai mult, acest coridor este conectat la alte rute de trafic importante si are potentialul de a deveni un sistem de transport eficient pentru Europa Centrala, nu doar din perspectiva traficului de calatori, ci si pentru fluxul de marfuri. Analistii cred ca proiectul va stimula dezvoltarea economica a regiunilor aflate de-a lungul acestui coridor.

 

 

Republica Ceha: Suma totala alocata din fondurile europene structurale si de investitii ale UE in perioada 2014 – 2020 este de 22 miliarde EUR, respectiv 299 EUR anual pe cap de locuitor si 2,1% din PIB. Conform analistilor Erste, cea mai mare parte a subventiilor ar trebui directionata catre proiectele de infrastructura, in principal in sectorul transporturilor, pentru care sunt alocate aproape o treime din totalul fondurilor. Proiectele care sprijina cercetarea si dezvoltarea ar trebui sa primeasca o cincime din fondurile alocate pentru Republica Ceha. Aproximativ aceeasi suma ar trebui directionata catre proiecte de mediu, in timp ce 10% din fonduri ar trebui directionate spre sectorul de afaceri (in principal IMM-uri). Aproximativ 15% din suma totala alocata ar trebui investita pentru solutionarea unor aspecte legate de piata muncii, pentru incluziunea sociala si
chestiuni legate de echilibrul dintre viata profesionala si cea personala.

Programul CEF: „Cel mai mare potential il poate avea modernizarea si cresterea capacitatii de transport a caii ferate Nürnberg – Praga, precum si a rutei München – Praga. Pentru Republica Ceha, cu o economie orientata spre export, modernizarea conexiunii feroviare cu Germania ar consolida si mai mult legaturile comerciale dintre aceste doua tari, avand in vedere ca piata din Germania reprezinta destinatia pentru o treime din exporturile cehe”, subliniaza Jedli?ka.

 

Ungaria: Suma totala alocata din fondurile europene se ridica la 21,91 miliarde EUR, respectiv 316 EUR anual pe cap de locuitor si 3,2% din PIB. Biroul de Planificare a Economiei Nationale vizeaza domenii precum ocuparea si mobilitatea fortei de munca si imbunatatirea competitivitatii IMM-urilor. Guvernul a anuntat ca circa 60% din fondurile europene ar trebui sa sustina direct dezvoltarea economica si ocuparea fortei de munca. Doar aproximativ 7% din fondurile totale vor fi alocate educatiei, imbunatatirii competentelor fortei de munca si promovarii invatarii pe tot parcursul vietii. Avand in vedere ca unul dintre cele mai mari obstacole cu care se confrunta economia Ungariei este generat de competentele si educatia necorespunzatoare, analistii Erste considera ca acest domeniu merita mai multa atentie.

Programul CEF: Analistii Erste evidentiaza acele proiecte care imbunatatesc infrastructura transfrontaliera pe axa nord-sud, cum ar fi modernizarea drumului Budapesta – Zvolen sau a caii ferate intre Budapesta si granita cu Serbia. Eliminarea acestor blocaje infrastructurale ar putea contribui la consolidarea afacerilor locale, care ar avea acces mai usor la o piata mai mare, regionala. De asemenea, diminuarea blocajelor din infrastructura energetica pe axa nord-sud ar putea contribui la diversificarea in continuare a alternativelor de aprovizionare cu energie in regiune.

 

Slovacia: Suma totala alocata din fondurile europene este de 14 miliarde EUR, respectiv 369 EUR anual pe cap de locuitor si 2,8% din PIB. in perioada urmatoare se asteapta ca numarul programelor operationale sa scada la noua, iar fondurile ar putea fi redistribuite in vederea imbunatatirii ratei de absorbtie relativ scazute. Principala prioritate in perioada 2014 – 2020 va fi infrastructura, dat fiind ca reteaua de autostrazi este inca departe de a fi completa. Acesta este considerat un obstacol major in atragerea investitorilor straini in partea de est a tarii. in consecinta, 26% din totalul fondurilor UE alocate Slovaciei vor fi folosite pentru proiecte de infrastructura. intr-o tara cu o rata a somajului care o plaseaza pe locul sase in UE, proiectele
privind reducerea somajului pe termen lung si in randul tinerilor au sanse sa primeasca finantare crescuta (13%). Alte sectoare prioritare sunt mediul (20,6%) si cercetarea si dezvoltarea (14,5%).

Programul CEF: Analistii Erste considera conductele JANAF – Adria drept cele mai importante proiecte. Reconstructia si extinderea sistemului de conducte ar putea consolida si mai mult securitatea energetica a Slovaciei (care a fost pana acum in mod traditional dependenta de petrolul rusesc transportat via Ucraina prin conducta Druzhba). in plus, cresterea capacitatii ar putea avea drept rezultat volume tranzitate si venituri mai mari pentru Slovacia. Rafinariile slovace ar putea beneficia si de eventuale costuri mai scazute ale titeiului.

 

Romania: Suma totala alocata din fondurile europene se ridica la 22,99 miliarde EUR, respectiv 164 EUR anual pe cap de locuitor si 2,5% din PIB. Cea mai mare parte a fondurilor vor fi directionate catre mediu si transport (peste 20% pentru fiecare sector), dar mai putin de 8% din fonduri au fost alocate pentru educatie. Conform analistilor Erste, educatia si sanatatea sunt
doua domenii esentiale care ar trebui sa beneficieze de mai multe fonduri, avand in vederea finantarea foarte scazuta a acestor doua sectoare. Serviciile medicale se afla intr-o stare critica, provocata de exodul personalului medical si de lipsa echipamentelor din spitalele publice. in ceea ce priveste educatia, inchiderea unui numar tot mai mare de scoli primare din zonele rurale duce la cresterea ratei abandonului scolar. Principalele prioritati ar trebui sa fie finantarea mai ridicata si mai eficienta a sectorului medical si educational, dat fiind ca Romania trebuie sa majoreze procentul cheltuielilor alocate pentru cercetare si dezvoltare de la 0,5% din PIB in 2012 la 2% din PIB pana in 2020.

Programul CEF: Proiectul feroviar Arad – Brasov – Bucuresti – Constanta care va lega granita vestica a Romaniei de litoralul Marii Negre, aflat la granita estica, va avea o contributie majora la cresterea economica. Diminuarea timpului necesar transportului de marfuri si de calatori ar trebui sa incurajeze investitorii straini si antreprenorii locali sa puna bazele unor noi afaceri in sudul si estul Romaniei, regiuni oarecum neglijate pana acum din cauza infrastructurii slab dezvoltate.
Totodata, acest proiect ar putea fi un pas important in strategia guvernului Romaniei si cea a sectorului privat de revigorare a turismului pe litoralul Marii Negre si de crestere a ponderii serviciilor in contul curent.

 

Croatia: Suma totala alocata din fondurile europene se ridica la 8,61 miliarde EUR, respectiv 289 EUR anual pe cap de locuitor si 2,8% din PIB. Analistii Erste considera ca infrastructura de transport, in special caile ferate si porturile, reprezinta un domeniu cheie care necesita imbunatatiri. Un alt segment important care ar trebui sa atraga mai multe fonduri este reprezentat de eficienta energetica si sursele de energie regenerabila. Investirea fondurilor ar avea un impact si asupra dezvoltarii infrastructurii informatice, prin extinderea gradului de acoperire a internetului in banda larga sau prin proiecte precum e-Healthcare sau e-School, care presupun modernizarea serviciilor publice in vederea cresterii competitivitatii.

Programul CEF: Analistii Erste considera ca proiectul feroviar Rijeka – Zagreb – granita cu Ungaria ar insemna modernizarea evidenta a infrastructurii existente, cu scopul de a asigura legatura intre nordul Marii Adriatice, in special portul Rijeka, si Zagreb (potential centru logistic) si mai departe cu Ungaria si ECE. in plus, portul Rijeka s-ar putea extinde semnificativ, avand in vedere competitivitatea geografica si eliminarea blocajului din apropiere de Rijeka. Pe termen lung, sectoarele de logistica si transport vor avea de castigat de pe urma acestui proiect.
 
 

„Orizont 2020” – bugetul UE pentru cercetare si dezvoltare
Pe langa fondurile structurale si de investitii, UE a alocat un buget pe sapte ani in valoare de aproape 80 miliarde EUR pentru „Orizont 2020” – cel mai mare program european de cercetare si inovatie al UE. Programul nu prevede sume prestabilite pentru fiecare stat membru. Prin urmare, proiectele din toate statele membre UE trebuie sa concureze pentru a beneficia de sprijin in cadrul programului „Orizont”.

Programul pentru sustinerea cercetarii si dezvoltarii in 2014 – 2020 se bazeaza pe trei piloni: Excelenta in stiinta (inclusiv subventiile oferite de Consiliul European pentru Cercetare celor mai buni oameni de stiinta, burse Marie Curie, etc.), sustinerea liderilor din sectorul industrial prin subventii pentru IMM-uri, precum si sprijinirea cercetarii pentru abordarea provocarilor societale in domeniul sanatatii, eficientei energetice, agriculturii durabile, transportului, etc.

Autori

foto
ERSTE GROUP IMMORENT REAL ESTATE SRL