La aproximativ patru ani de la expirarea termenului de transpunere a Directivei 1371/2017 privind combaterea fraudelor care vizeaza interesele financiare ale Uniunii Europene si la mai bine de un an de la declansarea de catre Comisia Europeana a unei actiuni impotriva Romaniei pentru transpunere incompleta a directivei in cauza, legiuitorul national a adoptat Legea 125/2023 privind completarea Legii nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, care a intrat in vigoare in data de 25 mai 2023.
Preambulul Directivei 1371/2017 explica, insa, faptul ca notiunea de infractiuni grave impotriva sistemului comun privind taxa pe valoarea adaugata (TVA), astfel cum a fost instituit de Directiva de TVA 112/2006, se refera la cele mai grave forme de frauda in materie de TVA, in special frauda de tip carusel, frauda in materie de TVA prin intermediul firmelor-fantoma si frauda in materie de TVA savarsita in cadrul unei organizatii criminale, care creeaza amenintari grave la adresa sistemului comun privind TVA si, prin urmare, la adresa bugetului uniunii.
Noua lege isi propune sa intregeasca transpunerea directivei prin incriminarea unor noi fapte ce aduc atingere „resurselor bugetului Uniunii Europene”, si anume orice actiune sau inactiune comisa in cadrul unor scheme frauduloase cu caracter transfrontalier care au ca efect diminuarea resurselor bugetului Uniunii Europene cu cel putin zece milioane de euro, in echivalentul monedei nationale, prin metode precum: utilizarea sau prezentarea de declaratii sau documente false, incorecte sau incomplete privind TVA; nedivulgarea de informatii privind TVA, atunci cand aceste informatii trebuie divulgate potrivit legii; prezentarea de declaratii corecte privind TVA pentru a masca in mod fraudulos neplata sau constituirea unor drepturi necuvenite la rambursarile de TVA.
Modalitati de fraudare vizate de noua legislatie
Cu toate acestea, legea nou adoptata nu specifica ce inseamna „resursele bugetului Uniunii Europene” ca valoare sociala ce trebuie ocrotita, astfel ca sintagma respectiva ar trebui interpretata prin raportare la definitia intereselor financiare ale Uniunii Europene (UE) prevazuta de directiva, asadar toate veniturile, cheltuielile si activele care sunt cuprinse, colectate in sau datorate la bugetul UE, la bugetele institutiilor, organelor, oficiilor si agentiilor UE infiintate in temeiul tratatelor sau la bugetele gestionate sau monitorizate direct sau indirect de acestea.
Valoarea prejudiciului, de cel putin zece milioane de euro, in echivalentul monedei nationale, poate parea la prima vedere foarte ridicata, insa, cum intr-un singur caz pot fi luate in calcul mai multe infractiuni, mai multe acte materiale si mai multe parti implicate, aceasta va fi in realitate usor de atins.
In ceea ce priveste elementul material, actiunea sau inactiunea incriminata trebuie sa fie comisa in cadrul unor „scheme frauduloase cu caracter transfrontalier”, notiune care, din nou, nu este definita de legiuitorul national in corpul actului normativ.
Prin urmare, in stabilirea caracterului fraudulos al unor actiuni sau inactiuni, vor fi relevante si prevederile directivei, care are ca scop unificarea legislatiei europene in ceea ce priveste actiunile sau inactiunile calificate ca frauda si care prevede, in preambul, ca exista caracter transfrontalier al faptei incriminate atunci cand actiunile sau inactiunile au legatura cu teritoriul a doua sau mai multe state membre.
In acelasi timp, un rol important in stabilirea caracterului de „schema frauduloasa cu caracter transfrontalier” vor trebui sa il joace Departamentul pentru lupta antifrauda (DLAF) si Oficiul European de lupta antifrauda (OLAF), care vor sprijini organele de urmarire penala in descoperirea si destructurarea retelelor transfrontaliere de fraudare a fondurilor europene.
In ceea ce priveste forma de vinovatie, pentru a fi considerata infractiune, fapta trebuie sa fie comisa cu intentie directa calificata prin scop, adica sa urmareasca obtinerea de avantaje necuvenite de pe urma sistemului european comun privind TVA. Concluzia are la baza prevederile directivei, care mentioneaza in preambul faptul ca infractiunile sunt comise intr-un mod structurat exact cu acest scop, de a obtine avantaje necuvenite de pe urma sistemului de TVA. Insa aceste prevederi nu au fost incluse in mod expres si in Legea 125/2023, aspect ce ar fi fost de dorit pentru a asigura respectarea principiului legalitatii incriminarii si al legalitatii pedepsei.
Totodata, este important de amintit ca, in materie de TVA, trebuie avuta in vedere si jurisprudenta Curtii de Justitie a Uniunii Europene (CJUE) care a analizat fraudele de TVA in multiple cazuri. Or, analizand prevederile legilor penale si pe ale celor fiscale, precum si directivele europene ori jurisprundenta CJUE, ramane in acest moment neclar care va fi interpretarea, spre exemplu, pentru metoda de diminuare a resurselor bugetului UE prin nedivulgarea de informatii privind TVA, atunci cand aceste informatii trebuie divulgate potrivit legii (aspect care pana acum era vizat in principal de Legea 207/2015 privind Codul de Procedura Fiscala). Or, in lipsa unei prevederi specifice in legislatie, care sa mentioneze intentia directa calificata prin scop, aplicarea unui tratament fiscal eronat ar putea ajunge sa fie vizata de norma legala, fara ca situatia respectiva sa rezulte dintr-un comportament fraudulos al contribuabilului.
Pe de alta parte, este de subliniat faptul ca neindeplinirea tuturor conditiilor care definesc noua forma de infractiune nu echivaleaza cu lipsa caracterului penal al faptelor. In acest sens, in functie de circumstantele concrete ale cauzei, pot fi retinute alte infractiuni, cum ar fi cele prevazute de Legea 241/2005, Legea 78/2000 sau infractiunile de fals in inscrisuri prevazute de Codul penal.
Care sunt sanctiunile prevazute de noua lege?
Sanctiunile prevazute de noua reglementare se incadreaza in limita superioara prevazuta de Legea nr. 241/2005, respectiv inchisoarea de la sapte la 15 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi. Pentru stabilirea limitelor de pedeapsa, au fost luate in calcul, pe de o parte, valoarea semnificativa a prejudiciului si, pe de alta parte, prevederile art. 6 si 7 din directiva, care impun statelor membre obligatia de a aplica sanctiuni penale eficiente, proportionale si descurajante. Sanctiunea poate fi aplicata atat persoanelor fizice, cat si persoanelor juridice, caz in care aceasta va consta in amenda penala cuprinsa intre 24.000 si 2,1 milioane de lei, conform Codului penal.
Totodata, dincolo de recuperarea prejudiciului cauzat prin comiterea infractiunii, din perspectiva sanctionatorie sunt relevante si prevederile Codului penal, care impun obligatia confiscarii bunurilor dobandite prin savarsirea infractiunii, precum si prevederile Legii 241/2005, care impun masuri asiguratorii cu potential de a bloca activitatea unei societati.
In ceea ce priveste incidenta in practica a acestei infractiuni, riscul este clar in zona tranzactiilor transfrontaliere de valori ridicate sau care se deruleaza pe perioade indelungate, astfel ca participantii la astfel de tranzactii trebuie sa acorde o atentie sporita regimului de TVA, pentru a stabili tratamentul fiscal corect si pentru a respecta obligatiile corespunzatoare.
