Desi ciclul de raportare anuala a veniturilor persoanelor fizice s-a incheiat destul de recent, pe 26 mai 2025, contribuabilii trebuie sa fie in continuare atenti la o serie de actiuni si modificari legislative care ii pot viza direct in urmatoarea perioada. Cu toate ca ne aflam intr-o perioada in care vigilenta generala se concentreaza pe masurile de austeritate promovate de autoritati in ultimele saptamani, nu trebuie omise din aria de interes o serie de obligatii fiscale existente si relevante pentru persoanele fizice din Romania (mai ales, cele pentru care scadenta este destul de aproape).
In aceasta categorie putem considera, de exemplu, obligatia persoanelor fizice care detin cladiri rezidentiale cu o valoare impozabila mai mare de 2,5 milioane lei si care, astfel, trebuie sa depuna Declaratia 216 si sa plateasca impozitul special („taxa pe lux”) pana la 30 septembrie. O alta categorie de contribuabili vizati de taxa de lux sunt cei care detin automobile cu valoare impozabila mai mare de 375.000 lei si au obligatii fiscale de raportare si plata pana la 31 decembrie a.c.
Declaratia 216 este actualmente bazata pe sistemul autoimpunerii (adica pe conformarea fiscala voluntara din partea contribuabililor vizati), insa, este de remarcat faptul ca in 21 martie 2025 ANAF a pus in dezbatere publica un proiect de Ordin pentru aprobarea unei proceduri de stabilire din oficiu a impozitului special pe bunurile imobile si mobile de valoare mare. Astfel, ANAF si-ar dori sa instituie o metoda de colectare si de la persoanele fizice care nu se conformeaza voluntar (i.e., prin adoptarea unei proceduri de calculare si impunere din oficiu). Acest proiect nu este inca adoptat, insa ne putem astepta sa devina o prioritate pentru autoritati in perioada urmatoare (tinand cont si de proximitatea termenelor de raportare, i.e., 30 septembrie pentru imobile si 31 decembrie pentru bunurile mobile de valoare mare).
De asemenea, reamintim si persoanelor fizice care obtin venituri din cedarea folosintei bunurilor ca au obligatia de inregistrare a contractelor de locatiune (sau a actelor de modificare) in termen de 30 zile de la incheierea/ producerea modificarii acestuia. Aceasta obligatie nu este o noutate, dar este mereu de actualitate, intrucat poate aparea oricand in cursul anului, fiind dependenta de momentul intocmirii contractului/ actului aditional. Exista, totusi, o noutate aparuta in 2025 pentru acest tip de venit si anume clarificarea adusa de autoritati in ceea ce priveste inregistrarea contractului de catre persoanele care detin in comun bunul inchiriat (i.e., se solicita in acest caz sa fie desemnat proprietarul, uzufructuarul sau alt detinator legal care indeplineste obligatia inregistrarii contractului incheiat intre parti la ANAF).
In acelasi timp, anul 2025 ar fi trebuit sa aduca in prim plan o noutate declarativa privind Declaratia Unica, care insa, din pacate, se lasa momentan asteptata. Mai concret, autoritatile si-au luat angajamentul (prin OUG 128/07.11.2024) de a sustine simplificarea mecanismului de calcul, declarare si plata a obligatiilor fiscale datorate de persoanele fizice cu titlu de impozit pe venit si contributii sociale obligatorii si, astfel, de a simplifica formularistica fiscala prin introducerea Declaratiei Unice precompletata cu datele privind veniturile realizate si impozitul pe venit datorat, baza de calcul a contributiei de asigurari sociale si a contributiei de asigurari sociale de sanatate, precum si cuantumul contributiilor datorate, pentru anul de realizare a venitului, conform informatiilor disponibile in bazele de date ANAF.
Teoretic, in luna mai a.c., ANAF ar fi trebuit sa emita deja aceasta procedura de pre-completare a Declaratiei unice. Acest lucru nu s-a intamplat, iar pana in prezent nu exista publicat nici macar un proiect de ordin in Sectiunea de Transparenta Decizionala pe site-ul Agentiei de Administrare Fiscala. Asadar, un deziderat considerat oportun pentru contribuabilii-persoane fizice la momentul adoptarii sale anul trecut, isi asteapta inca randul pentru a prinde momentul oportun pe agenda de prioritati ANAF. Ramane de vazut daca un tel atat de ambitios va putea fi pus in practica macar pana in primul trimestru al anului 2026 (cand deja contribuabilii se pregatesc de termenul de raportare pentru veniturile din 2025), tinand cont, totusi, ca ritmul de digitalizare al ANAF in ceea ce priveste zona de administrare a veniturilor persoanelor fizice nu este unui foarte ridicat in prezent.
Lasand deoparte toate aceste prevederi legislative existente, se poate spune ca opinia publica e concentrata in prezent pe urmarirea adoptarii primului pachet de masuri fiscale comunicate de Guvern, intrucat acestea ar avea implicatii foarte importante si pentru persoanele fizice. Amintim cateva, astfel:
• Cresterea impozitului de la 10% la 16% pentru dividendele distribuite incepand cu 1 ianuarie 2026
• Aparitia unei obligatii de raportare fiscala suplimentara pentru contribuabilii persoane fizice (prin Declaratia Unica), pentru veniturile din dobanzi obtinute ca urmare a detinerii de obligatiuni emise de societati, persoane juridice rezidente in Romania, pe piete de capital din afara Romaniei, platite de societatea emitenta si inregistrate in contul contribuabilului in cursul anului fiscal. Acesta este un tip de venit caruia in prezent i se aplica retinere la sursa de catre platitorul de venit (i.e., persoana juridica intermediara din Romania). Astfel, se transfera obligatia de declarare (si, in consecinta, si de plata a impozitului pe venit) de la platitor/ intermediar la contribuabil.
• Plata contributiei de sanatate (CASS) de catre persoanele fizice cu pensii mai mari de 3.000 de lei (dar doar pentru sumele care depasesc acest prag).
• Totodata, anumitor categorii sociale (ex. persoanele care primesc indemnizatie de somaj, parintii cu indemnizatie de crestere a copilului, persoanele care se afla in concediu de acomodare privind procedura adoptiei, persoanele cu venit minim de incluziune, alte categorii cu indemnizatii/ ajutor social) care primesc diferite forme de ajutoare acordate de stat (si care erau pana in prezent exceptate de la plata CASS), li se va retine la sursa (din indemnizatia aferenta) contributia de asigurare sociala de sanatate de 10%
• De asemenea, persoanele in intretinere care au si calitatea de coasigurat (ex. sotul, sotia sau parintii fara venituri proprii), nu vor mai fi exceptate de la plata CASS. Astfel, persoanele care ii au in intretinere vor putea opta pentru plata CASS pentru fiecare fiecare coasigurat prin depunerea Declaratiei Unice la ANAF. Aceasta este, poate, cea mai importanta modificare care va aduce cu sine si provocari practice pentru contribuabili. Daca in cazul celor care primesc indemnizatii sau ajutoare sociale, statul le poate retine direct la sursa, iar persoanele in cauza isi pastreaza calitatea de asigurat, in acest caz, pentru a le fi pastrata calitatea de asigurat si, deci, de a beneficia de servicii medicale, vor fi necesare actiuni individuale de raportare si plata voluntara a CASS pentru coasigurati. CASS datorata de persoanele fizice asigurate pentru fiecare persoana aflata in intretinere, se va determina prin aplicarea cotei de 10% asupra bazei de calcul, reprezentand valoarea a 6 salarii de baza minime brute pe tara, in vigoare la data de 1 ianuarie a anului in care se exercita optiunea. Totodata, autoritatile au propus ca in toate situatiile in care se exercita optiunea incepand cu data de 1 august 2025, sa se efectueze plata in doua transe: (i) 25% din CASS datorata, la data depunerii declaratiei prin care se exercita optiunea; (ii) 75% din CASS datorata, pana la data de 25 mai inclusiv a anului urmator celui in care s-a exercitat optiunea
• Nu in ultimul rand (chiar un pic surprinzator in contextul actual de contractie a beneficiilor fiscale acordate persoanelor fizice), a mai fost propusa o alta masura care vizeaza zona de contributivitate la bugetul de asigurari sociale de sanatate, dar care este intr-o oarecare contradictie cu trendul masurilor propuse, intrucat prevede aparitia unei noi categorii de contribuabili exceptate de la plata CASS. Aceasta modificare vizeaza exceptarea de la plata CASS pentru persoanele fizice care realizeaza venituri din drepturi de proprietate intelectuala daca acestea au, concomitent, si calitatea de pensionar (actualmente, este prevazuta posibilitatea de exceptare doar pentru persoanele care castiga venituri din drepturi de autor si, in acelasi timp, si din salarii). Desi, la prima vedere, s-ar putea spune ca pensionarii care obtin si venituri din drepturi de autor vor fi oricum subiect de CASS si ca aceasta exceptie este justa, totusi, nu ar fi o concluzie in intregime corecta deoarece nu toti pensionarii vor datora CASS, ci doar cei cu pensii mai mari de 3.000 lei. Asadar, exista posibilitatea ca un pensionar care incaseaza o pensie de pana in 3.000 lei si, in acelasi timp, venituri din drepturi de proprietate intelectuala, sa ajunga, in cele din urma, sa nu plateasca deloc CASS.
Fie ca este vorba de prevederi fiscale existente ori de modificari fiscale recente sau preconizate, recomandam persoanelor fizice sa urmareasca indeaproape ceea ce se intampla in zona de fiscalitate, intrucat unele dintre aceste obligatii pot deveni aplicabile si necesare pentru orice tip de contribuabil.
***
Despre EY Romania
EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 395.442 de angajati in peste 700 de birouri in 150 de tari si venituri de aproximativ 49,4 miliarde de USD in anul fiscal incheiat la 30 iunie 2023. Reteaua noastra este integrata la nivel global, iar resursele din cadrul acesteia ne ajuta sa le oferim clientilor servicii prin care sa beneficieze de oportunitatile din intreaga lume.
Prezenta in Romania din anul 1992, EY furnizeaza, cu ajutorul celor peste 1.000 de angajati din Romania si Republica Moldova, servicii integrate de audit, asistenta fiscala, juridica, strategie si tranzactii, consultanta catre companii multinationale si locale. Avem birouri in Bucuresti, Cluj-Napoca, Timisoara, Iasi si Chisinau. EY Romania s-a afiliat in 2014 singurei competitii de nivel mondial dedicata antreprenorialului, EY Entrepreneur Of The Year. Castigatorul editiei locale reprezinta Romania in finala mondiala ce are loc in fiecare an, in luna iunie, la Monte Carlo. In finala mondiala se acorda titlul World Entrepreneur Of The Year.
