Generarea descentralizata de energie (atat pe baza de surse traditionale – generatoare pe motorina, unitati de cogenerare etc., cat si regenerabile – eoliene de dimensiuni mici, sisteme solare fotovoltaice, biomasa etc.) capata amploare la nivel global; solutiile solare fotovoltaice reprezinta o piesa importanta in puzzle-ul generarii descentralizate: doar in 2014 de exemplu, au intrat in functiune instalatii solare fotovoltaice cumuland 39 GW, echivalentul intregii capacitati nucleare a Japoniei. In total, 177 GW de capacitati solare fotovoltatice sunt deja functionale. In Europa insa, companiile traditionale de utilitati sunt aproape absente de pe acest segment. "Utilitatile detin mai putin de 1% din capacitatea totala de generare fotovoltaica. Alti investitori, dar si diverse companii si gospodarii au inceput sa concureze cu acestea in generarea de electricitate", spune Codrut Pascu, Partner Roland Berger in Europa Centrala si de Est.
La nivel European, se asteapta ca din ce in ce mai multe gospodarii si companii sa investeasca in solutii de generare descentralizata, pe masura ce costurile continua sa scada. Daca pana acum implementarea acestora depindea de existenta schemelor de sprijin, deja in unele tari noile tehnologii pot fi viabile si fara subventii – in Germania, de exemplu, costul energiei fotovoltatice este cu 17 eurocenti/ kWh mai mic decat pretul de furnizare oferit de utilitati. Adoptia va fi sustinuta si de progresul solutiilor de stocare, ce vor permite consumatorilor sa valorifice la orele de varf energia generata in perioadele de consum scazut – scaderi semnificative ale costurilor sunt asteptate si in zona solutiilor de stocare in urmatorii ani. Impreuna cu noi sisteme de tip smart-home, acestea vor creste gradul de utilizare a energiei proprii, limitand vanzarea in retea la preturi mai mici.
Este de asteptat ca toate aceste evolutii sa se traduca intr-o rata de adoptie mult mai mare a generarii pe baza de centrale solare fotovoltaice decat in estimarile initiale. "Impactul este semnificativ", spune Szabolcs Nemes, principal in biroul din Bucuresti al Roland Berger. "Ma astept ca doar sistemele fotovoltaice sa ajunga sa reprezinte intre 9% si 12% din productia totala de electricitate din Europa pana in 2030, ceea ce ar depasi asteptarile IEA, World Energy Council sau chiar Greenpeace".
In Romania, capacitatile de generare fotovoltaice s-au dezvoltat semnificativ in anul 2013, cand parcuri solare cumuland peste 800 MW au devenit operationale. "Investitiile ulterioare au fost insa descurajate de modificarile asupra schemei de sprijin pentru energia verde, cuplate cu tendinta de scadere a preturilor certificatelor verzi si ale energiei din piata" spune Andra Ioana, Project Manager Senior in cadrul biroului din Bucuresti al Roland Berger. Anul trecut parcul solar din Romania s-a mai extins cu aproximativ 350 MW, ajungand la un total national de 1.223 MW instalati – in anul 2014, energia solara a acoperit doar aproximativ 1,5% din electricitatea livrata in retea.
"Proiectele dezvoltate pana acum in Romania au constat in mare parte din capacitati destinate vanzarii electricitatii. Spre deosebire de alte tari din Europa, relativ putine companii sau gospodarii din Romania au ales sa isi instaleze panouri solare pentru a-si acoperi consumul propriu." a adaugat Andra Ioana. Noua schema de sprijin asteptata ar putea schimba insa peisajul local, asigurand micilor producatori revanzarea energiei in exces la preturi reglementate si facand astfel mai atractive proiectele individuale de generare. "Sistemele solare fotovoltaice ar putea deveni un catalizator pentru generarea descentralizata, care devine o tendinta din ce in ce mai accentuata la nivel European; cred ca toate companiile de utilitati ar trebui sa isi contureze o strategie pentru a adresa aceasta oportunitate disruptiva" spune Codrut Pascu.
Pe masura ce sistemele fotovoltaice si alte tehnologii acopera o pondere din ce in ce mai mare din consum, capacitatile traditionale de generare risca sa fie eliminate din piata, sau necesare doar in perioadele de varf. Capacitatile de stocare si export a energiei vor deveni si mai importante pentru a gestiona situatia din piata. "Magnitudinea impactului fotovoltaicelor in industria energetica este comparabila cu revolutia gazelor de sist," spune Codrut Pascu. "Va schimba dramatic peisajul pentru utilitati. Jucatorii vor trebui sa gestioneze fluctuatii mai mari ale sistemului, pierderea volumelor de generare (in cazul in care detin si active in zona de generare) si preturi mai mici, la care se adauga posibilitatea aparitiei unor noi actori in piata."
"Furnizorii de energie se vor confrunta cu scaderea cererii, mai ales pe segmentele de clienti cu marje mai mari. Orice jucator care detine capacitati de generare va trebui sa isi reduca productia si sa o faca mai flexibla pentru a putea raspunde la fluctuatiile cererii si ofertei", spune Szabolcs Nemes.
Datorita intermitentei crescute, siguranta furnizarii va deveni mult mai importanta, iar companiile de energie vor trebui sa dezvolte noi modele pentru a tarifa accesul la capacitati. Rolul lor va trebui sa se schimbe din cel de simplu furnizor intr-un rol de echilibrare a cererii si ofertei variabile de energie, necesitand o prezenta mai mare in zona de trading. "Cu siguranta insa jucatorii existenti pot utiliza avantajul pe care deja il au, de a avea acces direct la clienti si pot transforma potentialele amenintari la adresa modelului lor traditional in noi oportunitati de afaceri" afirma Nemes.
Codrut Pascu concluzioneaza: "Peisajul energetic devine din ce in ce mai interesant. Jucatorii care se pozitioneaza bine pot beneficia de noile oportunitati de afaceri ce vor aparea in viitor. Iar acest viitor este mult mai aproape decat multi dintre noi ar fi crezut."
Studiul este disponibil (in limba engleza) la urmatorul link:
http://www.rolandberger.com/press_releases/515press_archive2015_sc_content/solar_pv_energy.html.
