Atat timp cat inflatia a fost mentinuta la un nivel redus si apropiat de cel general acceptat in spatiul UE, printr-un cumul de factori si masuri la nivel national de ordin monetar-fiscal si economic, subiectul nu a fost de interes general. Singurele momente in care atentia se indrepta spre indicatorul care arata evolutia preturilor produselor care fac parte din „cosul de baza” sunt cele in care Institutul National de Statistica (INS) comunica aceasta cifra. De anul trecut insa, pe fondul mai multor evenimente de natura politica si economica, inflatia a redevenit un subiect foarte important de discutie, avand in vedere impactul sau vizibil si generalizat.
Sunt insa si aspecte mai putin stiute despre acest indicator, dincolo de perceptia negativa din partea populatiei, absolut justificata, intrucat un nivel crescut al inflatiei - mai concret 16,4% in 2022 - inseamna, in cele din urma, scaderea puterii de cumparare.
Dincolo de acest aspect evident – produsele si serviciile costa azi mai mult decat ieri – sunt si unele consideratii care conteaza pentru companiile platitoare de impozit pe profit, care nu s-au mai confruntat cu astfel de probleme de aproape doua decenii. Daca luam impozitul pe profit, care este fixat de o buna bucata de vreme la 16%, in mediul inflationist profitul pe hartie poate fi de fapt o pierdere in termeni reali si ajungi sa suporti impozit pe inflatie in detrimentul companiei. Cum se explica? Este vorba despre un fenomen contabil si economic simplu: la costuri intra marfuri si servicii cumparate la preturi „anterioare”, mai mici fata de cele din momentul actual, dar la venituri se contabilizeaza vanzarile la preturi actuale care includ si inflatie. Cu cat e mai lunga perioada intre achizitia „intrarilor” si vanzarea „iesirilor”, cu atat mai inflatat apare si profitul scriptic care se si impoziteaza. Faptic, se ajunge la o erodare a profitului real net al contribuabilului. Acest fenomen a fost pronuntat in anii ’90 pana spre 2003-2004 si iata ca a revenit in actualitate pentru declaratiile fiscale aferente anului 2022.
Pe de alta parte, avem inca un fenomen generat de cresterea nivelului inflationist de anul trecut, care agraveaza contextul pentru antreprenorii romani, in special pentru exportatori. Vorbim despre cursul valutar, caracterizat in ultimii doi ani de o anume stabilitate, in sensul unei deprecieri relativ nesemnificative comparativ cu rata inflatiei. De exemplu, daca inflatia din 2011 pana in prezent a depasit bine 50%, devaluarea RON a fost doar in jur de 10% in aceeasi perioada. Vestea mai putin buna pentru exportatori este ca aceasta discrepanta le aduce costuri interne de productie mai mari, insa incasarile in Euro nu vor aduce si veniturile in RON pe masura. Cand mai adaugi faptul ca inflatia in Romania este de peste 2,5 ori mai mare decat cea in zona euro, devine clar ca exportatorii sufera mai mult. Care este solutia de contracarare a acestui efect, pe care exportatorii il vor resimti in acest an? Remediile nu sunt simple si in niciun caz cu efecte imediate.
Un alt exemplu al efectului de distorsionare al inflatiei este in relatia debitor-creditor. Si anume, in cadrul procesului inflationist se intampla un transfer al valorii de la creditor spre debitor. De exemplu, in cazul imprumuturilor in lei cu dobanda fixa, stabilita in trecut in conditiile inflatiei reduse (sau chiar negative in 2015-2016), este clar ca debitorul este avantajat in fata bancii, pentru ca ii va returna in termeni reali o suma mai mica decat cea imprumutata initial. Acelasi fenomen afecteaza si datoria publica, pentru ca un nivel ridicat al inflatiei „ajuta” la scaderea datoriei nominale ca procent din Produsul Intern Brut (PIB), lasand un spatiu mai larg pentru indatorarile viitoare. Este rezultatul faptului ca, in conditii inflationiste, PIB creste mai repede. In plus, in termeni nominali, putem asista la o scadere mai rapida a deficitului bugetar, pe fundalul dinamicii diferentiate a veniturilor si cheltuielilor, respectiv apropierea acestuia de parametrul Maastrich, de 3%, pe care Romania e obligata sa il atinga la un moment dat.
Un alt exemplu din care se vede fata mai putin stiuta a inflatiei mari sunt cheltuielile cu salariile bugetarilor. Aceasta marire in cazul Romaniei a fost in 2022 de 12% (sub procentul inflatiei, de 16,4%), ceea ce a creat un avantaj temporar al bugetului national, la pozitia cheltuielilor cu salariile bugetarilor, in conditiile in care veniturile bugetare au crescut intr-un ritm mai accelerat.
In concluzie, este important de avut in vedere ca inflatia ridicata este un fenomen complex si, chiar daca per ansamblu, are implicatii negative la nivelul economiei nationale, aceste implicatii pot fi diferite in functie de circumstante.
Despre EY Romania
EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 365.399 de angajati in peste 700 de birouri in 150 de tari si venituri de aproximativ 45,4 miliarde de USD in anul fiscal incheiat la 30 iunie 2022. Reteaua noastra este integrata la nivel global, iar resursele din cadrul acesteia ne ajuta sa le oferim clientilor servicii prin care sa beneficieze de oportunitatile din intreaga lume.
Prezenta in Romania din anul 1992, EY furnizeaza, cu ajutorul celor peste 900 de angajati din Romania si Republica Moldova, servicii integrate de audit, asistenta fiscala, juridica, strategie si tranzactii, consultanta catre companii multinationale si locale. Avem birouri in Bucuresti, Cluj-Napoca, Timisoara, Iasi si Chisinau. EY Romania s-a afiliat in 2014 singurei competitii de nivel mondial dedicata antreprenorialului, EY Entrepreneur Of The Year. Castigatorul editiei locale reprezinta Romania in finala mondiala ce are loc in fiecare an, in luna iunie, la Monte Carlo. In finala mondiala se acorda titlul World Entrepreneur Of The Year.
