Pe fondul preturilor crescute la energie, al incertitudinilor sporite si al incetinirii cresterii economice cu partenerii comerciali, ritmul de crestere economica din Europa si Asia Centrala* este probabil sa incetineasca la 2,2% in 2026, fata de 2,6% in 2025, potrivit celei mai recente editii a raportului Bancii Mondiale Europe and Central Asia Economic Update: Making AI Work: Jobs, Firms, and Productivity (Cum sa valorificam inteligenta artificiala: locuri de munca, companii si productivitate), publicat astazi.
Incetinirea este una generalizata si reflecta slabiciunile economice din majoritatea tarilor regiunii. Excluzand Rusia, care genereaza aproximativ 40% din productia economica a regiunii, cresterea este estimata sa se tempereze la 3% in 2026, de la 3,7% in 2025. Perturbarile de pe pietele globale ale materiilor prime au avut un impact mai limitat decat se anticipase initial.
„Economiile in curs de dezvoltare din regiune continua sa dovedeasca rezilienta datorita reducerii intensitatii energetice, a masurilor guvernamentale consolidate si a cererii interne robuste”, a declarat Antonella Bassani, vicepresedinte al Bancii Mondiale pentru Europa si Asia Centrala. „Pentru a creste productivitatea si a contribui la compensarea scaderii populatiei de varsta activa, tarile pot valorifica potentialul inteligentei artificiale prin consolidarea competentelor educationale si manageriale de baza, pregatind in acelasi timp institutiile pietei muncii si sistemele de protectie sociala pentru aceasta transformare profunda”.
Conditiile favorabile de pe piata muncii, cresterea salariilor reale, remitentele, cresterea numarului de turisti si investitiile publice au sprijinit evolutia economica. Masurile temporare de sprijin adoptate de guverne au limitat partial impactul costurilor mai ridicate ale energiei asupra gospodariilor si companiilor, desi in unele tari acestea au amplificat presiunile fiscale.
Asia Centrala ramane zona cu cea mai rapida evolutie economica, fiind estimata sa creasca cu 5,8% in 2026, cu ritmuri de crestere de 9,6% in Republica Kargaza si 7,9% in Uzbekistan. In Balcanii de Vest, cresterea este asteptata sa accelereze la 3,1% in 2026, de la 2,6% in 2025, in timp ce Polonia se remarca in Europa Centrala prin mentinerea unei cresteri de 3,6%. In Ucraina, cresterea economica este estimata sa incetineasca la 1,2%, pe fondul intensificarii daunelor aduse infrastructurii critice si a perturbarii exporturilor.
Preturile mai ridicate la energie au mentinut inflatia la niveluri ridicate, in timp ce cresterea economica modesta din Uniunea Europeana si concurenta tot mai mare din partea altor tari afecteaza exporturile si activitatea industriala, in special in lanturile de aprovizionare ale industriei auto din regiune. Printre principalele riscuri negative se numara eventuale perturbari suplimentare ale comertului, continuarea ostilitatilor din Ucraina, noi cresteri ale costurilor energiei, transportului si ingrasamintelor, conditii globale de finantare mai restrictive, incetinirea economiilor principalilor parteneri comerciali si fenomenele meteorologice extreme.
Intr-o sectiune speciala dedicata inteligentei artificiale (IA), raportul constata ca IA avanseaza mai rapid decat capacitatea actuala a regiunii de a o adopta si integra. Aproximativ unul din cinci lucratori, in special persoane tinere si cu un nivel ridicat de educatie, ocupa locuri de munca expuse intr-o masura semnificativa impactului IA. In prezent, mai putin de una din zece companii utilizeaza IA, iar folosirea IA este in mare parte limitata la sarcini de baza.
Regiunea dispune de numeroase conditii favorabile dezvoltarii IA, inclusiv o acoperire aproape universala cu servicii mobile, costuri competitive la energie si un capital uman tehnic solid. Cu toate acestea, raportul subliniaza ca adoptarea este ingreunata de lipsa competentelor educationale si manageriale fundamentale, a datelor integrate si interoperabile, precum si a capacitatilor de calcul necesare.
„In masura in care sectorul privat trebuie sa fie principalul motor al adoptarii, adaptarii si inovarii in domeniul IA, pregatirea fortei de munca pentru aceasta transformare ofera factorilor de decizie o oportunitate reala de a raspunde provocarilor de pe piata muncii si de a genera crestere economica”, a declarat Ivailo Izvorski, economist-sef al Bancii Mondiale pentru Europa si Asia Centrala. „Principalul risc in urmatorul deceniu este, cel mai probabil, o adoptare si adaptare insuficienta a inteligentei artificiale in regiune, nu una excesiva”.
Dincolo de eficientizarea industriilor existente, inteligenta artificiala poate facilita aparitia unor noi produse, servicii, ocupatii si sectoare economice. Cele doua elemente esentiale pentru transformarea acestui potential in realitate sunt dezvoltarea competentelor si atragerea unor fluxuri semnificativ mai mari de capital privat. Guvernele pot sprijini acest proces prin facilitarea accesului la capacitati de calcul, creand astfel oportunitati pentru exportul de putere de procesare, acolo unde exista cerere.
*Regiunea include Europa Centrala, Europa de Est, Asia Centrala, Caucazul de Sud, Balcanii de Vest, Federatia Rusa si Turcia.
Raportul integral poate fi descărcat de aici.
