Integrarea principiilor economiei circulare in afaceri se afla inca in stadiu incipient la nivel global, in conditiile in care, potrivit studiului „Circularity Gap 2024”, realizat de Deloitte si Circle Economy Foundation, numai 7,2% din materiile utilizate in productie sunt refolosite. In acelasi timp, presiunea pusa de modelul economic clasic, liniar, pe resursele si ecosistemele naturale a atins cote critice.
Prin amploarea sa in economii si datorita apropierii de consumatorul final, industria de retail reprezinta un pilon important in cadrul tranzitiei catre economia circulara, care promite nu doar diminuarea consumului de resurse, ci si un acces mai stabil la acestea, precum si beneficii financiare si de reputatie. De altfel, 62% dintre retailerii chestionati in cadrul Deloitte Global Retail Outlook 2024 sunt de parere ca sustenabilitatea reprezinta o oportunitate pentru business si se asteapta la cresterea veniturilor din modele de afaceri circulare in urmatorii cinci ani.
Argumentele care ii indruma pe retaileri spre modele circulare de business tin, pe de o parte, de reglementarile din ce in ce mai dense, in special in spatiul UE, si cu termene de conformare din ce in ce mai apropiate, iar, pe de alta parte, de preferintele in permanenta transformare spre „mai verde” si „mai curat” ale consumatorului final. De altfel, in cadrul Deloitte Consumer Sustainable Survey 2023, o treime dintre respondenti declarau ca verifica daca produsele pe care le achizitioneaza au la baza materiale reciclate sau biodegradabile, iar 82% dintre tinerii din Generatia Z, ca au in vedere valoarea de revanzare a produselor inainte de a le cumpara.
Modele de afaceri circulare in retail. Provocari si oportunitati
Tranzitia spre modele circulare aduce o serie de provocari pentru businessul de retail, legate atat de masurile efective, cat si de bugetarea acestora. Primii pasi, determinanti pentru felul cum vor arata procesele si costurile, sunt identificarea celui mai bun model de afacere circulara, respectiv dezvoltarea unui plan de afaceri corespunzator si mobilizarea echipelor pentru a actiona spre obiectivul si pe coordonatele stabilite.
Ghidul “Retail Circularity”, realizat de Deloitte in colaborare cu National Retail Federation din SUA, analizeaza diverse scenarii si recomanda drept modele de business circular pentru retail revanzarea, repararea, reciclarea, reumplerea, inchirierea si re-proiectarea. Primele trei modele sunt tratate elaborat, ghidul punctand exemple de bune practici si raspunzand la unele dintre cele mai frecvente intrebari din piata, precum: ce modele se preteaza caror tipuri de afaceri, care este potentialul de crestere a valorii companiei odata cu implementarea circularitatii, de ce decizii strategice este nevoie, ce resurse sunt necesare pentru demararea procesului s.a.
Eficienta este cuvantul de ordine in aceasta prima etapa, iar deciziile retailerilor depind de produsele cu care aleg sa inceapa transformarea, de comportamentul consumatorilor si de infrastructura existenta care poate fi utilizata si in cadrul unui model circular. Investitiile pot fi semnificative si nu neaparat profitabile in aceasta etapa, de aceea, planul tranzitiei trebuie permanent racordat la prioritatile strategice ale afacerii, iar primele masuri ar trebui sa fie luate intr-un proiect-pilot, care sa valorifice cat mai multe dintre resursele si infrastructurile deja existente. Trebuie spus si ca, in functie de nevoi si de timpul pe care il are la dispozitie, retailerul are optiunea de a se concentra pe un singur model, dar poate de asemenea integra mai multe modele simultan sau combinat.
Revanzare. Modelele de revanzare implica preluarea produselor folosite de la clienti sau de la alti comercianti pentru a le revinde pe piata. Primele masuri tin de identificarea produselor celor mai potrivite pentru acest model de business si de obtinerea infrastructurii necesare pentru implementarea acestuia. Pe de alta parte, este nevoie de decizie strategica privind partenerii logistici, tehnologia aleasa sa sustina procesul si politica de preturi. Promovarea modelului de revanzare in randul clientilor este, de asemenea, un aspect foarte important, iar crearea de parteneriate, de campanii de marketing si realizarea unor teste si proiecte-pilot in anumite locatii sau pe o gama limitata de produse sunt cateva dintre masurile ce ar putea asigura eficienta tranzitiei. Potrivit ghidului publicat de Deloitte, categoriile de bunuri comercializate cele mai potrivite pentru revanzare includ produsele cu pret mediu spre ridicat, asa cum sunt imbracamintea, incaltamintea, electronicele si electrocasnicele si obiectele de mobilier si amenajari interioare.
Reparare. Acest model presupune repararea articolelor folosite sau deteriorate pentru a le prelungi durata de viata, fie prin intoarcerea produsului catre proprietarul initial, fie prin revanzarea acestuia catre un al doilea proprietar. In adoptarea acestui model, companiile trebuie sa ia in considerare tipurile de produse ce pot fi reparate in mod durabil, capacitatile de colectare a acestora si resursele necesare pentru desfasurarea activitatii de reparare. Prioritatile retailerului sunt in acest caz identificarea resursei umane calificate pentru prestarea acestor servicii, urmarirea si demonstrarea valorii generate de acest model, derularea de campanii de informare pentru a evidentia beneficiile de mediu si de reducere a costurilor pentru clienti, precum si mentinerea transparentei fata de clienti si oferirea de garantii pentru produsele reparate. Si in acest caz, produsele cu pret ridicat (imbracaminte si incaltaminte, accesorii, electronice, electrocasnice, mobila) se preteaza cel mai bine si justifica investitia in infrastructura si in resursa umana care sa se ocupe de reparare, asigurand totodata si un nivel ridicat de satisfactie din partea consumatorilor. In plus, in conditiile adoptarii noii Directive privind Dreptul la reparare, este important pentru companii sa inceapa din timp pregatirea pentru a raspunde noilor cerinte.
Reciclare. Acest model se bazeaza pe colectarea de produse care pot fi agregate si vandute ca materiale reciclabile, pentru utilizarea in produse noi. Desi este modelul cu care foarte multe businessuri de retail sunt deja familiarizate, in optimizarea lui, atentia trebuie indreptata spre modul de colectare a produselor, stimularea clientilor pentru predarea produselor reciclabile, finantare si parteneriate. Acest model vizeaza produsele cu pret mediu-scazut, care nu se preteaza pentru revanzare sau reparare. In conditiile in care numeroase state europene, intre care si Romania, au deja implementate sau in implementare sisteme de garantie-returnare, menite sa impulsioneze recuperarea si reciclarea unor categorii de ambalaje de bauturi, efortul retailerilor ar trebui sa se concentreze pe zonele neacoperite, de exemplu pe celelalte tipuri de ambalaje, textile s.a.
Decizia strategica si comunicarea ei la toate nivelurile organizatiei, precum si responsabilizarea tuturor angajatilor si stakeholder-ilor sunt esentiale pentru ca tranzitia catre modelele de afaceri circulare sa aiba loc in mod eficient, echitabil si ireversibil. Atat managementul, cat si angajatii trebuie sa fie informati sistematic si concret cu privire la provocarile pe care le aduc aceste transformari, dar si la oportunitatile unui business circular: imbunatatirea accesului la resurse si, pe termen mediu si lung, a controlului costurilor, fidelizarea si extinderea angajamentului clientilor, precum si o mai buna conformare si construirea de relatii de incredere de-a lungul lanturilor de valoare.
