Intr-o tara precum Romania, in care ciclul electoral aduce cu sine promisiuni de redistribuire a bogatiei de la cei prosperi catre cei mai putin privilegiati, dezbaterea privind cresterea salariului minim este adesea intensa si polarizata. In esenta, aceasta este o discutie legata de democratia reprezentativa.
De ce? Pentru ca nimic nu aduce mai multe voturi decat sa iei de la bogati si sa dai la saraci. De la cei putini pentru cei multi. Pana la urma democratia privilegiaza reprezentativitatea. Nu-i asa? Insa trebuie sa analizam cu atentie implicatiile aduse de o astfel de masura si sa nu uitam ca economia si societatea sunt mai complexe decat par la prima vedere.
Principiul redistribuirii sociale
Ideea de a creste salariul minim vine dintr-o preocupare legitima pentru reducerea inegalitatilor sociale si pentru imbunatatirea nivelului de trai al celor cu venituri mici. In ultimii ani, Romania a urmat o tendinta de crestere a salariului minim, reflectand preocuparea pentru imbunatatirea nivelului de trai al populatiei.
Din 2021 pana in prezent se consemneaza cresterea constanta a salariului minim. De la aproximativ 2300 de lei lunar la 2550, urmat de 3000 si acum 3300 lei. Totusi, aceasta masura poate genera provocari pentru mediul de afaceri, inclusiv costuri suplimentare, posibile reduceri de personal si presiuni asupra profitabilitatii. E bine sa sprijinim si echitatea sociala, dar ce ne facem cu durabilitatea economica?
Problema categorizarii saraciei
Cresterea salariului minim poate conduce la o problematica a categorizarii saraciei. Cand ajungi sa iei de la cei au pentru a da celor care au nevoie, te confrunti cu riscul de a crea o granularizare a saraciei. Desi intentia este de a sprijini pe cei cu venituri mici, acest demers poate duce la o relativa categorizare a saraciei, cu impact diferit asupra populatiei si economiei.
In Romania, saracia este o realitate sociala complexa, influentata de mai multi factori: venituri, educatie, sanatate si acces la servicii esentiale. In multe cazuri, o crestere a salariului minim poate aduce beneficii celor cu venituri mici, dar poate avea impact minim asupra celor aflati intr-o stare de saracie extrema.
Astfel, se poate crea o inegalitate in interiorul grupului de beneficiari ai acestei politici, in sensul ca se ajunge sa se ofere ajutor suplimentar celor care, in comparatie cu cei mai saraci, au deja un nivel mai bun al traiului.
Impactul asupra celor care genereaza valoare
Una dintre preocuparile majore ale unei astfel de politici este impactul asupra celor care sunt in mod activ implicati in crearea valorii economice. O crestere brusca a salariului minim poate genera costuri semnificative pentru intreprinderi si poate duce la reduceri de personal, scaderea competitivitatii si cresterea preturilor pentru consumatori pentru a absorbi aceasta crestere.
Cresterea salariului minim poate conduce la o scadere a competitivitatii firmelor pe piata internationala, in special in industriile care se bazeaza pe costuri mai scazute ale mainii de lucru. Acest lucru poate determina scaderea exporturilor si, implicit, impacteaza cresterea economica a tarii.
De asemenea in incercarea de a mentine o marja de profit corecta pentru orice activitate economica, intreprinderile pot transfera parte din aceste costuri suplimentare catre consumatori. Pe scurt, atunci cand salariul minim este majorat brusc, companiile se confrunta cu costuri suplimentare substantiale, afectand in mod direct angajatii si procesele de productie.
In conditiile in care peste 90% din intreprinderile din Romania sunt IMM-uri, iar acestea sunt esentiale pentru economie, generand aproximativ 70% din locurile de munca din sectorul privat, ne putem imagina impactul noilor masuri.
Promovarea cresterii economice sustenabile
In loc sa ne concentram exclusiv pe redistribuirea bogatiei, poate ar fi bine sa ne concentram eforturile pe promovarea unei cresteri economice sanatoase. Aceasta inseamna crearea de conditii favorabile pentru cresterea afacerilor, stimularea investitiilor si facilitarea inovatiei. O astfel de abordare poate aduce beneficii pe termen lung atat pentru angajati, cat si pentru angajatori.
Mai mult decat concentrarea pe redistribuirea bogatiei, accentul trebuie sa fie pus pe crearea unui mediu propice pentru afaceri si investitii. Potrivit unei analize Bloomberg aparute luna aceasta, intre 2010 si 2021 investitiile straine aproape ca s-au dublat, ajungand la peste 100 miliarde de euro.
Este bine sa consolidam tendinta. De asemenea stimularea inovarii, in special in sectoarele tehnologice si digitale, are un impact semnificativ asupra cresterii economice si a competitivitatii. Exemple de tari care s-au orientat catre inovare si tehnologie pentru a-si stimula economia includ Estonia, care a dezvoltat o infrastructura digitala avansata, sau Israel, un centru global al inovatiei tehnologice.
Promovarea antreprenoriatului si a sectorului privat este cruciala. Programele si facilitatile pentru antreprenori ne ajuta sa sprijinim infiintarea si dezvoltarea de afaceri locale. Prin sustinerea IMM-urilor si a inovatorilor, se pot crea noi oportunitati de munca si se poate contribui la cresterea economica a tarii.
In concluzie
Cresterea salariului minim in Romania, ca si in alte tari, este o problema complexa care necesita un echilibru fin intre preocuparile sociale si economice. In timp ce este important sa se asigure o viata mai buna pentru cei cu venituri mici, trebuie sa se ia in considerare si impactul asupra intreprinderilor si a economiei in ansamblu. Cresterea sanatoasa nu inseamna sa iei de la cei care genereaza performanta economica, ci sa creezi conditii ca tot mai multi sa performeze.
Este important ca statul sa nu fie unul extractiv care isi impiedica cetatenii sa beneficieze de veniturile propriilor activitati si descurajeaza performanta, ci un stat care-si include, prin mai multe masuri de sustinere, proprii cetateni in relatii economice. Astfel poate sa genereze venituri in crestere la buget.
In acest fel ii stimuleaza pe cetateni sa fie mai productivi si mai capabili pentru stat si sa genereze autodezvoltare pentru sine ca persoane. Este nevoie de o abordare echilibrata si de dialog intre toate partile implicate pentru a gasi solutii care sa functioneze pentru intreaga societate.
Despre Constantin Magdalina
Constantin Magdalina are o experienta profesionala de 15 ani, timp in care a lucrat la companii multinationale, atat in tara cat si in strainatate. Constantin are un Master in Marketing si Comunicare la Academia de Studii Economice Bucuresti. Este certificat LeanSix Sigma si ITIL (IT Information Library®) ceea ce-i faciliteaza o buna intelegere a proceselor si transformarilor din cadrul organizatiilor. Pe de alta parte certificarea obtinuta de la Chartered Institute of Marketing ii completeaza expertiza de business. In cei peste 4 ani de activitate in cadrul unei companii din Big 4 a initiat si coordonat studii ce analizau aspecte legate de mediul de afaceri din Romania. Printre acestea se afla previziunile economice de crestere ale firmelor, managementul cunostintelor, experienta de cumparare in era consumatorilor digitali, utilizarea dispozitivelor mobil sau centrarea pe client a companiilor din Romania. Este autor a numeroase articole cu teme legate de inovatie, eficientizarea proceselor de afaceri, transformarea digitala, tendinte si tehnologii emergente. Este invitat ca vorbitor la numeroase evenimente si conferinte de business.
