Informatiile colectate de Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) de la firmele de curierat, in conformitate cu reglementarile adoptate la jumatatea anului trecut, constituie baza controalelor fiscale anuntate pentru perioada urmatoare la persoanele fizice care vand produse cu plata ramburs prin intermediul platformelor online. Insa verificarile vor fi realizate de Directia Generala Antifrauda Fiscala (DGAF) sub forma controlului documentar, procedura ce prezinta anumite particularitati de care contribuabilii trebuie sa tina cont.
Vanzarile online realizate de persoanele fizice au intrat in vizorul autoritatilor fiscale in ultimii ani, astfel ca acestea au decis sa adopte o serie de masuri pentru a le monitoriza si pentru a determina cazurile in care veniturile astfel obtinute sunt declarate, si, in consecinta, daca taxele si impozitele aferente sunt platite catre bugetul de stat.
Cea mai recenta masura de acest gen, adoptata in urma cu aproape un an, vizeaza comerciantii care percep plata produselor ramburs. Astfel, prin Ordonanta 67/2022 care a modificat Codul de procedura fiscala, furnizorii de servicii postale, inclusiv firmele de curierat, au fost obligati sa raporteze lunar, catre ANAF (sub forma unei declaratii pe propria raspundere), informatii referitoare la livrarile de colete cu plata ramburs. Printre informatiile solicitate se numara: data trimiterii, datele de identificare a expeditorului, adresele de expeditie si de livrare si contravaloarea bunurilor livrate. In acest sens, prin Ordinul 1644/2022, au fost reglementate modelul si continutul formularul 395 „Declaratie informativa privind trimiterile postale contra ramburs efectuate de catre furnizorii de servicii postale pe teritoriul national". Declaratia 395 se depune in ultima zi a lunii pentru luna anterioara, incepand cu livrarile din decembrie 2022, raportate cel tarziu la finalul lui ianuarie 2023. Pe baza declaratiilor depuse din luna decembrie 2022 pana in prezent, reprezentantii ANAF sustin ca au fost realizate 17 milioane de transporturi cu plata ramburs, in valoare totala de aproximativ cinci miliarde de lei, iar pentru o parte dintre acestea nu au existat raportari fiscale.
Acesta este contextul in care reprezentantii DGAF au anuntat demararea unor noi controale la persoanele fizice care deruleaza astfel de operatiuni. Potrivit acestora, in prima faza sunt vizati cei cu venituri de peste 500.000 de lei (stabilite in baza datelor raportate de firmele de curierat), in cazul carora va fi realizat un control documentar, la sediul autoritatii, finalizat cu o decizie de impunere. Cei cu venituri mai mici vor primi o notificare de conformare din partea ANAF, cu posibilitatea unui control ulterior.
Neclaritati privind natura veniturilor
Initiativa este de inteles, avand in vedere ca limitarea evaziunii fiscale are ca efect atat cresterea veniturilor la bugetul de stat, cat si asigurarea unui mediu concurential functional, favorabil conformarii voluntare. Insa, inainte de demararea unor astfel de controale, contribuabilii ar trebui informati cu privire la obligatiile care le revin in raport cu veniturile de acest gen care, in functie de mai multe variabile, pot fi incadrate ca venituri din alte surse, din activitati independente sau, in cel mai rau caz, din activitati dependente. Regimul fiscal difera in functie de aceasta incadrare, la fel si obligatiile de raportare si plata, astfel ca autoritatile trebuie sa transmita contribuabililor ce optiuni de organizare au (de exemplu, PFA, microintreprindere etc.), astfel incat, pe viitor, sa se poata conforma reglementarilor in vigoare.
In plus, modul in care se deruleaza aceste controale ridica semne de intrebare. In practica ultimilor ani se constata o accentuare a verificarilor documentare efectuate de DGAF, in detrimentul unor proceduri mai elaborate de control. Verificarea documentara constituie o procedura de control simplificata (realizata de inspectorul fiscal de la biroul sau), in desfasurarea careia contribuabilii nu beneficiaza de drepturile conferite in cazul unei inspectii fiscale clasice (spre exemplu, nu sunt notificati cu privire la inceperea activitatii de control, afland acest lucru doar cand, ca urmare a identificarii unor neconcordante intre declaratiile fiscale sau a lipsei unor astfel de declaratii, sunt notificati sa dea explicatii). In plus, deseori acestia sunt obligati la plata unor sume suplimentare stabilite prin decizie de impunere, dar pe criterii discutabile. Astfel de practici au devenit posibile in urma cu cativa ani, cand, in urma unor modificari ale legislatiei fiscale, DGAF, o autoritate care pana atunci nu avea atributii de administrare, control si stabilire a creantelor fiscale, a obtinut dreptul de a emite decizii de impunere similare cu cele emise de ANAF in urma unei inspectii fiscale.
In aceste conditii s-au derulat, ulterior, numeroase controale, preponderent in randul persoanelor fizice din categoria influencerilor, a comerciantilor activi pe platformele de social media etc., in urma carora DGAF a stabilit o serie de obligatii fiscale suplimentare.
Totodata, este important de mentionat ca deciziile Directiei Antifrauda sunt emise „sub rezerva verificarii ulterioare”, ceea ce inseamna ca persoana in cauza poate fi (si ar trebui sa fie) ulterior supusa unei inspectii fiscale de catre ANAF, care sa confirme sau sa infirme obligatiile stabilite de DGAF. Insa, pana la acel moment incert (nu este clar daca si cand va surveni), contribuabilul trebuie sa plateasca sumele impuse, indiferent daca le contesta sau nu si, in plus, ramane sub amenintarea perpetua a unei inspectii fiscale viitoare. Obligatiile fiscale astfel stabilite pot genera accesorii (dobanzi si penalitati) care pot ajunge la 36,5% pe an. Nu in ultimul rand, pentru toate aceste sume (debit principal si accesorii), contribuabilul intra, in caz de neplata, in procedura de executare silita (poprire, sechestru etc.).
Aspecte de interes pentru persoanele vizate
Asadar, peroanele fizice care vand produse online cu plata ramburs trebuie sa ia in calcul probabilitatea de a fi contactate de reprezentantii DGAF pentru verificarea respectarii prevederilor fiscale pentru veniturile incasate. In cazul in care nu stiu ce obligatii le revin, pot contacta autoritatile pentru a incerca sa obtina informatii in acest scop, sau cel putin pentru a reusi sa demonstreze buna-credinta in cazul unui control. In plus, contribuabilii trebuie sa se informeze cu privire la drepturile pe care le au si sa actioneze in consecinta.
Din momentul in care primeste o notificare de la autoritati prin care i se solicita documente si explicatii referitoare la astfel de venituri, persoana vizata are la dispozitie 30 de zile sa le transmita, insa acest termen poate fi prelungit de autoritati la cererea motivata a contribuabilului.
De asemenea, trebuie precizat ca decizia de impunere emisa fara audierea contribuabilului este nula, cu exceptia cazului in care acesta din urma renunta la audiere. Nu in ultimul rand, contribuabilul trebuie sa stie ca are dreptul sa conteste pe cale administrativa decizia de impunere, in termen de 45 de zile de la comunicarea acesteia.
In concluzie, persoanele fizice care deruleaza operatiuni comerciale online si care si-au respectat obligatiile fiscale aferente (sau considera ca nu intra in sfera de aplicare a impozitarii) trebuie sa fie pregatite cu documentele si explicatiile necesare, astfel incat sa nu riste o decizie de impunere emisa in graba, cu consecinte financiare importante. Pe de alta parte, este necesara si o revizuire a legislatiei, astfel incat emiterea unei decizii de impunere sa aiba la baza o procedura clara, unitara, fara sa lase loc la interpretari cu privire la obiectivitatea emitentului.
