Controalele fiscale s-au cvasi generalizat in ultimul timp si, chiar daca ariile majore de interes ale acestora au ramas in general aceleasi ca in anii trecuti, abordarile ANAF au devenit mai inovative si mai complexe cu alte implicatii pentru contribuabili. Aceste subiecte au fost discutate in cadrul Conferintei anuale de Taxe PwC Romania, in care au fost prezentate cele mai relevante zece arii preconizate de specialistii nostri ca fiind de interes pentru controalele derulate de ANAF in anul 2024.
Puteti urmari integral conferinta aici: https://www.youtube.com/watch?v=zD8pDOil_Nk
Digitalizarea a devenit mai degraba un pretext pentru adoptarea unor masuri care incalca drepturile contribuabilului
Dan Dascalu, Partener D&B David si Baias: Controalele fiscale derulate de ANAF s-au cvasigeneralizat si diversificat, verificarile documentare (derulate dupa o procedura sumara) alaturandu-se inspectiilor fiscale . Citand statisticile ANAF, observam ca se mentioneaza 87.000 de actiuni de control fiscal cu rezultate de incasari bugetare suplimentare anul trecut de 11 miliarde de lei, dintre care 33.000 au fost derulate de catre Antifrauda, cu incasari de sase miliarde de lei.
Am putea spune ca a avut loc o scadere a interactiunii si comunicarii ANAF cu contribuabilul. Multe actiuni s-au derulat intr-adevar de la distanta, iar din pacate, ceea ce noi ne-am fi dorit sa fie in folosul contribuabililor, de foarte multe ori s-a dovedit in dezavantajul acestuia, anume ca digitalizarea a devenit mai degraba un paravan si un pretext, pentru adoptarea unor masuri care incalca drepturile contribuabilului, prin limitarea la minim a accesului la informatii si a dreptului la aparare.
Inspectiile de preturi de transfer sunt din ce in ce mai mult legate de substanta tranzactiilor, abordarile ANAF diversificandu-se
Monica Todose, Director PwC Romania: In zona inspectiilor de preturi de transfer am constatat ca discutiile cu inspectorii ANAF sunt din ce in ce mai mult legate de substanta tranzactiilor. Daca nu convingem Fiscul ca tranzactiile intragrup pe care le derulam au substanta economica, consecinta directa este reincadrarea acestora. Am intalnit destul de multe situatii de reincadrare in ultima perioada, insa ma voi referi doar la doua dintre ele. Prima situatie de reincadrare vizeaza imprumuturile intragrup si aici avem un element de noutate pentru ca Fiscul analizeaza imprumuturile pornind de la prevederile Ghidului OCDE (versiunea 2022) inclusiv retroactiv (pentru perioade anterioare anului 2022). In masura in care fiscul nu se convinge ca imprumutul respectiv ar fi fost acordat in cuantumul respectiv de catre o entitate financiara independenta, acesta poate proceda la reincadrarea imprumutului, chiar trecand peste argumentele economice solide prezentate de contribuabil. Practic acesta este doar partial recunoscut ca avand natura de imprumut.
A doua situatie de reincadrare este analiza de conduita a partilor participante la tranzactie. Astfel, autoritatile fiscale solicita evidente suplimentare pentru a documenta conduita partilor la tranzactie. Daca aceste evidente nu sustin prevederile contractuale sau informatiile detaliate in dosarul preturilor de transfer, fiscul poate reincadra profilul functional. Daca evidentele din mai multe surse nu se suprapun si difera si de prevederile contractuale, fiscul va pune in discutie ce prevaleaza pentru stabilirea profitabilitatii, conduita partilor sau prevederile contractuale (daca acestea exista).
Subiectul nu este nou, am mai mentionat si cu alte ocazii aceste tendinte practice ale fiscului, insa in viitorul apropiat vom avea si prevederi legale care vor legifera dreptul inspectorilor fiscali de a verifica conduita partilor la tranzactia intragrup. Incepand cu 2026 urmeaza sa fie transpusa o noua directiva europeana, ce vizeaza preturile de transfer care, pe langa alte prevederi, contine un articol special dedicat, ce va fi cel mai probabil preluat ca atare in Codul fiscal, care obliga inspectorii fiscali sa realizeze analize de conduita a partilor la tranzactia intragrup. Practic, vom avea legislatie fiscala locala pe zona de analiza a conduitei partilor la tranzactie, legislatie opozabila pentru grupurile multinationale si inspectorii ANAF din Romania.
Speta sediului fix din perspectiva TVA - ANAF cere de regula sume suplimentare de la societatile din Romania, nu de la societatile nerezidente
Adina Vizoli, Director PwC Romania: Constatarile privind existenta sediului fix au inceput in urma cu cativa ani in domeniul farmaceutic, au continuat la nivelul procesatorilor, iar in ultima perioada s-au extins la mai multe domenii de activitate: distributie, energie si chiar jocurile de noroc. Care e miza autoritatii fiscale? Cum se aduna banii din aceasta constatare? Ei bine, se aduna banii de la societatile din Romania, nu de la societatile nerezidente carora li se genereaza acest sediu fix din perspectiva de TVA. Pentru servicii pentru care in mod normal se emite factura fara TVA, ANAF spune sa se colecteze TVA. Efectul este insa unul temporar, pentru ca, daca o societate romaneasca va colecta acest TVA, poate sa fie un TVA recuperabil la nivelul nerezidentului, caruia i s-a generat acel sediu fix. Doar ca de cele mai multe ori sunt intarzieri in recunoasterea efectului de recuperare, afectand astfel contribuabilii implicati.
Nu doar ANAF s-a gandit sa faca banii din speta de sediu fix, ci si organele fiscale din alte state cum ar fi Polonia sau Belgia., astfel incat avem cazuri recent judecate sau in curs de judecata la Curtea de Justitie a Uniunii Europene, inclusiv pentru intrebari transmise din Romania. Pentru a preintampina posibile consecinte negative, este necesara o analiza a modelului operational, in special daca sunteti un operator cu functii limitate, sa analizati atent implicarea resurselor umane proprii in activitati care au legatura cu operatiunile derulate de nerezident si modul de formulare din fisele de post sau procurile pe care le-ati primit de la nerezident.
Sediul fix vine de cele mai multe ori la pachet cu sediul permanent - un subiect din ce in ce mai prezent si cu perspective de extindere
Daca hotararile Curtii de Justitie a Uniunii Europene vor conduce in cele din urma la invalidarea constatarilor ANAF cu privire la sediul fix, este de asteptat ca apetitul pentru sediu permanent sa continue sa existe si chiar sa creasca..
Tiberiu Panfiloiu, Director PwC Romania: Observam deja de ani de zile ca inspectiile privind sediul fix abordeaza concomitent si notiunea de sediu permanent, desi aparent avem definitii diferite. De ce se intampla acest lucru? Pentru ca, in esenta, cele doua concepte se intrepatrund. Stim cu totii ca mentinerea unui loc fix de activitate in Romania nu ar genera un sediu permanent daca acel loc fix desfasoara o activitate cu caracter preparatoriu sau auxiliar. Comentariile Conventiei Model OCDE spun ca in momentul in care vorbim de o activitate cu caracter preparatoriu sau auxiliar ar trebui sa avem in mod normal resurse relativ limitate in termeni de angajati si de active. In momentul in care vorbim de resurse extinse (conditie pentru sediu fix), automat e mai greu de sustinut ca acea activitate are un caracter auxiliar si ajungem la discutia despre sediu permanent.
Ne confruntam in continuare cu o abordare destul de formalista si agresiva din partea ANAF in ceea ce priveste serviciile de management si consultanta, inclusiv din perspectiva TVA.
Tiberiu Panfiloiu, Director PwC Romania: De asemenea, in continuare ne confruntam cu o abordare destul de formalista si agresiva din partea organelor de control in ceea ce priveste serviciile intra-grup si o prima tema in acest sens ar fi contestarea suficientei si relevantei documentatiei justificative pusa la dispozitie. Analiza, desigur, impune si o doza de subiectivitate si pare totusi ca orice am pune la dispozitie, tot nu este suficient. Din fericire, practica instantelor si inclusiv a Inaltei Curti, la care am contribuit si noi prin practica noastra de litigii, ne ajuta foarte mult in acest sens si condamna de multe ori interventia autoritatilor. Insa aceasta tema a nivelului de documentatie trebuie in continuare tratata cu maxima atentie si documentatia trebuie obtinuta in mod sistematic si proactiv.
Am observat, de asemenea, ca deductibilitatea nu este singura miza si ANAF a procedat inclusiv la consecinte din perspectiva impozitului pe veniturile nerezidentilor prin considerarea serviciilor primite drept artificiale sau prin negarea calitatii de beneficiar efectiv al prestatorului de servicii, in cazul in care acesta contracta parte din servicii si le refactura local, nefiind astfel aplicabila Conventia de Evitare a Dublei Impuneri.
Adina Vizoli, Director PwC Romania: Constatari aproape similare se regasesc si pentru a justifica negarea dreptului de deducere TVA pentru serviciile intragrup, inclusiv cand este incident mecanismul taxarii inverse. Se invoca in continuare aspecte de necesitate si oportunitate care nu isi gasesc corespondent in prevederile TVA, precum si considerent ca nu s-ar face in mod suficient de precis si detaliat dovada prestarii serviciilor in beneficiul societatii romanesti, inlaturandu-se dreptul de deducere, pastrandu-se totusi TVA de colectat prin ignorarea principiului neutralitatii TVA. Daca aceste aspecte au fost solutionate in mod favorabil in jurisprudenta nationala in care alaturi de avocatii D&B David si Baias suntem implicati, speram ca o hotarare a CJUE ce urmeaza a fi pronuntata intr-o cauza a unei companii din Romania reprezentata de acestia va clarifica definitiv aceasta chestiune si va fi abandonata astfel de catre ANAF.
