Situatia creata de conflictul din Ucraina a generat un val de migratie catre Romania si celelalte tari europene, cetateni ucraineni si ai altor tari din regiune cautand zone sigure pentru a se stabili, cel putin pana la terminarea razboiului. Dincolo de provocarile legate de trecerea frontierelor, multi dintre ei vor avea, foarte curand, de infruntat si provocari financiare, astfel ca este bine sa se informeze cu privire la conditiile in care pot munci in tarile in care se stabilesc. In Romania, exista astfel de oportunitati, de a lucra pentru angajatori activi pe piata locala, dar si pentru cei care isi desfasoara activitatea in alte tari, inclusiv in Ucraina. Procedurile sunt greoaie, pe alocuri, dar poate ca evenimentele fara precedent la care suntem martori vor determina autoritatile sa le flexibilizeze.
In primul rand, cei care fug din calea razboiului au nevoie de informatii legate de rutele disponibile pentru a ajunge in Romania, de mijloacele de transport disponibile, de conditiile de intrare in tara. In linii mari, acestia trebuie sa stie ca pot trece frontiera in Romania, in aceasta perioada, cu statut de scurta sedere, pe baza pasaportului sau a cartii de identitate, valabile. In cazul in care nu au un act de identitate valabil, ucrainenii pot intra in tara noastra pe baza unei cereri de azil, depusa la politia de frontiera. Totodata, este de mentionat faptul ca, in aceste cazuri, la granita nu se solicita certificatul digital COVID-19 si nicio alta dovada in aceasta privinta. Pentru cei interesati, o organizatie non-guvernamentala a lansat, cu concursul autoritatilor romane, o platforma cu toate informatiile necesare pentru a obtine dreptul de intrare si de sedere in Romania, precum si detalii de trecere a frontierei.
Solutii pe termen mediu si lung
Pentru ucrainenii care vor sa ramana pe termen mediu si lung in Romania, exista o serie de oportunitati pe piata muncii, care implica atat angajarea la o companie din tara, cat si incheierea unor raporturi de munca cu entitati din Ucraina sau din alte state, in regim de munca la distanta (remote work).
Pentru a munci pe piata romaneasca, fara a avea nevoie de un aviz de munca, cetatenii ucraineni trebuie sa incheie un contract de munca cu norma intreaga cu o companie locala, pentru o perioada de cel putin noua luni intr-un an calendaristic.
Totodata, acestia au posibilitatea de a munci in Romania, in regim de nomazi digitali, statut reglementat recent de autoritati. Viza de nomad digital permite unei persoane fizice sa obtina un permis de sedere in tara noastra, in timp ce desfasoara munca la distanta. Pentru a obtine o astfel de viza, principala conditie este ca solicitantul sa fie angajat al unei companii din afara tarii sau sa detina de mai mult de trei ani o companie inregistrata in afara Romaniei.
In ambele cazuri, solicitantul trebuie sa obtina o viza pe termen lung de la un consulat al Romaniei situat in tara de provenienta (Ucraina in acest caz), dar in conditii deosebite cererile ar putea fi acceptate de sectiile consulare ale Romaniei din alte state.
Persoanele care intra in Romania in baza unei cereri de azil vor avea acces liber la piata muncii fie in baza permisului de sedere ce confirma forma de protectie obtinuta, fie in baza unei adeverinte ce confirma procesarea cererii (in situatia in care aplicatia nu este finalizata in trei luni).
Conditiile de acces pe piata muncii trebuie flexibilizate
Asadar, exista oportunitati de munca in Romania pentru cetatenii care sunt nevoiti sa isi paraseasca tara din cauza razboiului, fie in cadrul companiilor locale, fie la distanta, pentru entitati din alte state, inclusiv din Ucraina, dar reglementarile in domeniul imigrarii sunt inca rigide si ar trebui flexibilizate, cel putin pentru astfel de situatii. Spre exemplu, solutionarea cererilor de azil ar putea fi accelerata (in prezent termenul este de 30 de zile, dar poate fi prelungit de autoritati pe termen nelimitat), iar anumite procese de imigrare pot fi simplificate, cel putin prin eliminarea cerintelor referitoare la documentele oficiale emise de autoritatile de origine, care in astfel de momente sunt imposibil de obtinut. De asemenea, o alta solutie ce merita investigata este fie eliminarea vizei de lunga sedere pentru aceste situatii, fie posibilitatea de a solicita viza in Romania, avand in vedere dificultatea de a calatori.
In fata unor astfel de provocari, probabil ca este un moment potrivit ca Ministerul Afacerilor Externe, Inspectoratul General pentru Imigrari si Ministerul Muncii sa analizeze legislatia si procedurile impuse in domeniul imigrarii si sa ia masurile necesare pentru a le simplifica. De altfel, cazul Romaniei nu este singular – cele mai multe state europene au cerinte similare pentru eliberarea permiselor de munca pe teritoriul lor pentru imigranti si, cum multi dintre ucraineni vizeaza si alte state UE, au aparut deja presiuni pentru simplificarea procedurilor de acceptare pe piata muncii, astfel cum se si discuta activarea in regim de urgenta a Directivei UE privind Protectia Temporara, care reprezinta de fapt un mecanism menit sa inlesneasca astfel de situatii. In consecinta, activarea acestui mecanism in regim de urgenta este de dorit, iar masurile pot fi suplimentate si cu simplificarea regimului aplicabil nomazilor digitali, dar si cu pasi care tin de infrastructura autoritatilor responsabile cu administrarea proceselor de imigrare.
In concluzie, dat fiind ca situatiile exceptionale cer masuri exceptionale, statele europene si nu numai trebuie sa se mobilizeze sa sprijine Ucraina prin orice mijloace, inclusiv prin facilitarea accesului cetatenilor sai pe piata muncii din Uniunea Europeana.
