In orice echipa care vrea performanta, exista un ideal implicit: fiecare membru sa isi asume responsabilitatea deplina pentru sarcinile sale, sa comunice direct si matur si sa colaboreze eficient pentru atingerea obiectivelor.
Insa realitatea este ca o singura persoana pasiv-agresiva care evita responsabilitatea distruge dinamica pozitiva. Este acel coleg care zambeste in sedinte, dar uita constant sa livreze ce a promis, care spune „da” dar face „nu”, care saboteaza subtil deciziile, apoi se eschiveaza cand e tras la raspundere.
Cum identifici aceste comportamente? Ce consecinte reale au asupra performantei si climatului organizational? Si mai important, ce poate face un CEO sau un lider de top pentru a construi responsabilitate fara sa alimenteze conflictul?
Semnalele comportamentului pasiv-agresiv
Comportamentele pasiv-agresive sunt deseori mascate de politete, ironie subtila sau „uitari” frecvente. Persoana pasiv-agresiva nu se opune deschis, dar nici nu coopereaza sincer. Iata cateva semnale ale acestui comportament:
• Depaseste constant termenele, dar ofera explicatii credibile: „Nu am primit toate informatiile.”, „Mi s-a cerut altceva intre timp.”
• Foloseste sarcasmul sau umorul indirect pentru a exprima nemultumiri („Aaa, ce idee geniala, ca de obicei...”).
• Spune „da” in fata liderilor, dar nu respecta acordurile.
• Evita confruntarile directe, dar lanseaza critici indirecte sau prin alti colegi.
• Transfera subtil vina catre altii: „Am presupus ca altcineva se ocupa de proiectul acesta.”
De ce este o problema majora in echipa?
Desi poate parea un inconvenient minor, comportamentul pasiv-agresiv are efecte sistemice. Pentru un CEO sau un top manager, riscul nu este doar scaderea performantei individuale, ci contaminarea intregii echipe, deoarece acest tip de comportament:
• Submineaza increderea: Colegii nu mai stiu pe cine se pot baza. Cand cineva spune ca se ocupa, nu mai e clar daca chiar o va face.
• Incetineste deciziile: Lucrurile trebuie verificate de mai multe ori, se adauga etape inutile de control.
• Erodeaza cultura responsabilitatii: Daca o persoana scapa constant de responsabilitate fara consecinte, ceilalti pot incepe sa-i urmeze exemplul.
• Creste tensiunea in echipa: Ceilalti colegi preiau din munca neterminata, se frustreaza, dar evita sa confrunte direct problema, perpetuand tacerea organizationala.
De ce apar aceste comportamente?
In esenta, comportamentul pasiv-agresiv este o forma de protectie. Poate avea cauze psihologice sau contextuale:
• Frica de autoritate sau de esec: Persoana nu are curajul sa exprime un „nu” autentic.
• Neincredere in proces sau lideri: Nu se simte in siguranta sa fie sincera.
• Lipsa de claritate in asteptari: Confuzia privind responsabilitatile alimenteaza eschivarea.
• Recompense gresite: Daca persoana a observat ca evitarea responsabilitatii nu are consecinte reale sau chiar aduce beneficii, va continua acest comportament.
Cum restabilesti responsabilitatea in echipa
Iata cateva strategii care functioneaza si pot fi aplicate de managerul direct:
a. Separa comportamentul de persoana
Este esential sa eviti etichetele. Spune: „Am observat ca in ultimele doua saptamani X raport nu a fost livrat la timp si colegii au trebuit sa intervina. Te rog sa-mi spui ce s-a intamplat si cum putem preveni repetarea situatiei.”
Nu folosi afirmatii de tipul „niciodata nu iti asumi nimic” deoarece declanseaza blocaje.
b. Clarifica asteptarile, in fata echipei
Persoanele pasiv-agresive profita adesea de ambiguitati. Stabilirea asteptarilor intr-un mod clar, specific si masurabil, si apoi documentarea lor in scris, elimina spatiul de evitare.
Exemplu: „Livrabilul X va fi finalizat de (numele colegului) pana vineri, ora 14:00. Continutul include A, B si C. Ne vom intalni luni pentru validare.”
c. Ofera feedback constructiv, nu punitiv
Creeaza contexte in care feedbackul este un exercitiu de aliniere. Persoanele pasiv-agresive se tem de conflict, dar pot participa in conversatii structurate, daca sunt personalizate, fara a fi acuzatoare.
Foloseste un cadru predictibil si empatic, de tipul „comportament, impact, comportament alternativ”, pentru a facilita asumarea. De exemplu: „Am observat ca prezentarea nu a fost gata la termenul agreat. Echipa a fost nevoita sa reprogrameze livrarea. Ce poti face diferit data viitoare pentru a evita aceasta situatie?”
d. Foloseste principiul consecintelor naturale
Daca o persoana evita constant responsabilitatea, trebuie sa resimta efectele, nu prin sanctiuni, ci prin lipsa accesului la proiecte interesante, recunoastere sau autonomie.
Exemplu: „Te-ai retras din acest proiect de doua ori consecutiv. Pana nu avem dovezi clare ca poti duce responsabilitati de acest nivel, vom aloca aceste initiative altcuiva.”
e. Construieste siguranta psihologica in echipa
O cultura a responsabilitatii nu se bazeaza pe frica, ci pe incredere. Daca oamenii simt ca pot spune „nu pot” sau „am gresit” fara a fi penalizati, vor comunica mai deschis.
Cum aplici in practica? Incurajeaza sinceritatea in sedinte prin intrebari deschise. Da ocazia tuturor sa contribuie cu perspectiva proprie. Creeaza contexte in care colegii sa discute cu incredere despre ce pot face mai bine data viitoare.
f. Invata liderii de echipa sa faca coaching
Middle-managementul este adesea cel mai afectat de comportamentele pasiv-agresive si, in acelasi timp, cel mai putin pregatit sa le gestioneze. Instruirea lor in conversatii de tip coaching (ascultare activa, intrebari deschise, responsabilizare) este esentiala pentru scalarea unei culturi sanatoase.
Ce castiga organizatia cand rezolva aceasta problema?
• Claritate si viteza in executie: Fiecare stie ce are de facut, isi asuma, livreaza.
• Cultura a onestitatii si a invatarii: Oamenii pot cere ajutor sau pot semnala riscuri fara teama.
• Reducerea burnout-ului in randul colegilor care compensau constant.
• Cresterea increderii intre departamente si niveluri ierarhice.
• Reputatie interna si externa: Companiile cu culturi mature atrag talente si isi pastreaza oamenii.
In concluzie
Responsabilitatea nu se impune, se construieste. In fata comportamentelor pasiv-agresive, cheia nu este confruntarea, ci claritatea, consecventa si siguranta psihologica. Pentru un CEO, provocarea nu este doar sa „corecteze” individul dificil, ci sa creeze un mediu in care astfel de comportamente nu prind radacini. De aceea adevarata valoare nu consta in a elimina problemele, ci in a transforma contextul astfel incat acestea sunt neutralizate.
#valoria #management #performanta #echipa #coaching #competenta #claritate #rezultate
Despre Valoria
Valoria este o companie de consultanta, training, si executive coaching. Prin serviciile noastre ajutam antreprenorii sa isi dezvolte afacerile si sa faca succesul concret si predictibil. Companiile apeleaza la noi pentru consultanta de marketing, de resurse umane si de vanzari. Raspundem des solicitarilor ca sa facem training sau coaching echipelor de conducere. Competenta, increderea, inovatia si pasiunea sunt valorile pe care le sustinem prin tot ceea ce facem. Construim parteneriate si colaborari pe termen lung, deoarece oferim rezultate garantate si cea mai buna calitate, la pretul corect. Aflati mai multe pe: www.valoria.ro.
