In perioada ianuarie – septembrie 2021(p) contul curent al balantei de plati a inregistrat un deficit de 11 500 milioane euro, comparativ cu 7 836 milioane euro in perioada ianuarie - septembrie 2020. In structura acestuia, balanta bunurilor si balanta veniturilor primare au consemnat deficite mai mari cu 2 719 milioane euro, respectiv 145 milioane euro; balanta serviciilor si cea a veniturilor secundare au inregistrat excedente mai mici cu 418 milioane euro, respectiv cu 382 milioane euro.
Investitiile directe ale nerezidentilore in Romania au insumat 5 279 milioane euro (comparativ cu 1 677 milioane euro in perioada ianuarie - septembrie 2020), din care participatiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au insumat valoarea neta de 4 383 milioane euro, iar creditele intragrup au inregistrat valoarea neta de 896 milioane euro.
In perioada ianuarie - septembrie 2021, datoria externa totala a crescut cu 6 826 milioane euro. In structura:
• datoria externa pe termen lung a insumat 97 814 milioane euro la 30 septembrie 2021 (73,2 la suta din totalul datoriei externe), in crestere cu 4,6 la suta fata de 31 decembrie 2020;
• datoria externa pe termen scurt a inregistrat la 30 septembrie 2021 nivelul de 35 819 milioane euro (26,8 la suta din totalul datoriei externe), in crestere cu 7,7 la suta fata de 31 decembrie 2020.
Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 17,1 la suta in perioada ianuarie - septembrie 2021, comparativ cu 20,7 la suta in anul 2020. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri si servicii la 30 septembrie 2021 a fost de 5,2 luni, in comparatie cu 5,6 luni la 31 decembrie 2020.
Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculata la valoarea reziduala, cu rezervele valutare la BNR la 30 septembrie 2021 a fost de 90,9 la suta, comparativ cu 90,3 la suta la 31 decembrie 2020.
Precizari metodologice
1. Datele prezentate in acest comunicat sunt revizuite lunar. Pentru a vizualiza datele aferente perioadei curente, precum si pe cele revizuite pentru perioada de comparatie, se poate accesa link-ul Seturi de date. Seriile de date istorice lunare si trimestriale incepand cu anul 2005 se regasesc in Baza de date interactiva.
2. Datele care au drept sursa cercetarile statistice realizate de BNR, respectiv Comertul international cu servicii si Investitiile straine directe, pot fi afectate de efectele pandemiei care, in plan statistic, s-au concretizat in restrangerea esantioanelor de raportori si in extinderea corespunzatoare a ponderii estimarilor interne.
3. Standardul metodologic international pentru elaborarea balantei de plati este asigurat de Manualul FMI Balanta de plati si pozitia investitionala internationala, editia a-VI-a (BPM6). Metodologia BPM6 a fost transpusa in legislatia europeana prin Regulamentul (UE) nr. 555/2012 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 184/2005 al Parlamentului European si al Consiliului privind statisticile comunitare ale balantei de plati, ale comertului international cu servicii si ale investitiilor straine directe, in ceea ce priveste actualizarea cerintelor referitoare la date si a definitiilor.
4. Pentru interpretarea datelor, la contul curent se vor avea in vedere urmatoarele:
4.1. Bunuri (pe principiul balantei de plati): Sursa datelor: Institutul National de Statistica – Comertul international cu bunuri. Importurile FOB se calculeaza de BNR pe baza coeficientului de transformare CIF/FOB determinat de INS: http://www.insse.ro/cms/files/statistici/Importuri_CIF_FOB/coeficient_CIF_FOB.pdf. Principiul balantei de plati presupune inregistrarea bunurilor pe criteriul „schimbului de proprietate economica” (se includ bunurile care intra in proprietatea rezidentilor, indiferent daca bunurile trec sau nu frontiera tarii respective), in timp ce in statistica comertului international, bunurile se inregistreaza dupa criteriul „trecerii frontierei” (se includ bunurile care trec frontiera, indiferent daca se afla sau nu in proprietatea rezidentilor). Pentru asigurarea respectarii principiului „schimbului de proprietate economica”, datele furnizate de INS sunt ajustate de BNR, astfel ca valorile exportului si importului de bunuri din balanta de plati sunt diferite de cele din statistica comertului international cu bunuri;
4.2. Servicii: Sursa datelor: Cercetarea statistica trimestriala privind comertul international cu servicii;
4.3 Venituri primare: includ venituri din munca, venituri din investitii in active financiare (investitii directe, de portofoliu si alte investitii) si alte venituri primare (impozite, subventii);
4.4 Venituri secundare: includ transferuri curente private si transferuri ale administratiei publice.
5. Investitii straine directe: Creditele dintre intermediari financiari afiliati (banci, IFN-uri) nu sunt considerate de natura investitiilor directe, ci se inregistreaza in contul financiar/alte investitii.
6. Datoria externa include urmatoarele instrumente financiare de natura pasivelor: numerar si depozite, imprumuturi, titluri de valoare de natura datoriei, credite comerciale si avansuri primite, pasive rezultate din sisteme de asigurari, de pensii si scheme de garantii standardizate, alocari de DST de la FMI si alte angajamente (conform manualului FMI, External Debt Statistics Guide for Compilers and Users, 2014).
7. Datoria externa publica directa include imprumuturile externe contractate direct de MF si de autoritatile administratiei publice locale, in baza legislatiei privind datoria publica, inclusiv titlurile de stat cumparate de nerezidenti - calculate la valoarea de piata. Soldul titlurilor de stat cumparate de nerezidenti este estimat ca diferenta intre soldul emisiunilor efectuate de Administratia Publica si soldul detinerilor de titluri de stat aferente sectoarelor institutionale rezidente raportat de principalii intermediari financiari atat in nume propriu, cat si in numele clientilor pentru care presteaza servicii de custodie, pe baza Regulamentului BNR nr. 4/2014 cu modificarile si completarile ulterioare.
8. Datoria externa garantata public include imprumuturile externe garantate de MF si de autoritatile administratiei publice locale, conform legislatiei privind datoria publica.
9. Rata serviciului datoriei externe pe termen lung se calculeaza ca raport intre serviciul datoriei externe pe termen lung si exportul de bunuri si servicii.
10. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri si servicii se calculeaza ca raport intre rezervele internationale ale Romaniei (valuta + aur) la sfarsitul perioadei si importul mediu lunar de bunuri si servicii din perioada respectiva.
11. Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculata la valoarea reziduala, cu rezervele valutare la BNR se determina ca raport intre rezervele valutare la BNR si datoria externa pe termen scurt calculata la valoarea reziduala (soldul datoriei externe pe termen scurt la care se adauga platile de rate de capital aferente datoriei externe pe termen lung scadente in urmatoarele 12 luni).
Urmatorul Comunicat de presa lunar “Balanta de plati si datoria externa” va aparea pe data de 14 decembrie 2021.
