• Majoritatea europenilor (78%) sunt constienti de necesitatea adoptarii unui comportament „verde”, dar schimbarile se produc lent
• Respondentii considera ca deseurile din plastic (34%) si schimbarile climatice (33%) sunt cele mai mari amenintari asupra mediului
• 96% dintre europeni spun ca arunca plastic in fiecare zi, iar 38% dintre acestia arunca intre 3 si 5 produse din plastic pe zi
• Organizatiile care nu isi adapteaza modelul de afaceri, cu accent pe limitarea impactului asupra mediului, se vor confrunta cu o serie de reactii negative din partea consumatorilor, sunt de parere 64% dintre europeni
• Totodata, pretul avantajos este inca criteriul de selectie principal pentru 82% dintre acestia.
Protectia mediului inconjurator trebuie sa reprezinte o prioritate economica, iar intreprinderile si organizatiile ar trebui sa vina cu initiative concrete pe baza principiilor economiei circulare, arata cel mai recent studiu ING International, la care au luat parte 15.146 de respondenti din 15 tari (13 din Europa).
Conceptul de „economie circulara” vizeaza extinderea ciclului de viata al produselor prin combaterea deseurilor, reducerea consumului de resurse si refolosirea produselor existente. Astfel, cei trei R care trebuie pusi in aplicare sunt: reducerea, reutilizarea si reciclarea. Studiul international ING se concentreaza pe atitudinile consumatorilor privind achizitionarea de noi bunuri si dispensarea de cele care nu mai sunt necesare.
Astfel, 74% dintre respondenti afirma ca sunt dispusi sa ia masuri pentru protectia mediului inconjurator chiar daca ar putea implica anumite sacrificii din partea lor (reducerea consumului, plata unor taxe pentru compensarea emisiilor de dioxid de carbon). 87% dintre romani isi doresc sa treaca la o economie circulara, desi 78% dintre acestia spun, in acelasi timp, ca pretul avantajos este unul dintre cele mai importante criterii de selectie atunci cand achizitioneaza un produs.
Tranzitia de la consumerism la consum circular nu este simpla. Consumul excesiv de bunuri este resimtit la cele mai inalte cote de catre luxemburghezi (82%), turci (78%) si austrieci (77%). Sub media europeana de 69%, se situeaza italienii (50%), cehii (61%), britanicii (64%) si belgienii (64%), in timp ce 71% dintre romani considera ca se concentreaza excesiv pe consum.
Consumatorii se asteapta ca mediul de afaceri sa isi asume responsabilitatea si sa contribuie la tranzitie. Doar o treime dintre respondenti (33%) au putut numi o organizatie care si-a schimbat modelul operational privind reutilizarea si repararea produselor comercializate.
Potrivit legii „Dreptul la reparatie” introdusa in Uniunea Europeana, producatorii vor fi nevoiti faca aparatele de uz casnic mai usor de reparat si cu un ciclu de viata mai lung si, totodata, vor trebui sa furnizeze piese de schimb pentru o perioada de pana la 10 ani. Conceptul de „uzura morala planificata” (potrivit caruia un produs nu este conceput sa dureze, fiind incurajata cumpararea unuia nou in viitor) este in antiteza cu principiile economiei circulare si cei 3R. 60% dintre europeni sunt de parere ca isi vor repara produsele, in caz de necesitate, in loc sa investeasca in altele noi in urmatorii ani. In cazul in care reparatiile inseamna pana la 30% din costul noului produs, acestia prefera sa reconditioneze vechiul produs.
67% dintre europeni sunt de parere ca deseurile din plastic si schimbarile climatice reprezinta cele mai mari amenintari asupra mediului. Peste 350 milioane tone de plastic este produs in fiecare an si doar 9% se recicleaza, potrivit statisticilor. Desi constientizeaza amplitudinea problemei, 96% dintre respondentii europeni spun ca arunca cel putin un produs de plastic pe zi, iar 38% dintre acestia arunca intre 3 si 5 produse de plastic pe zi. 71% dintre respondenti se asteapta, insa, sa fie redusa in mod radical cantitatea de plastic pentru ambalaje de pe piata.
92% dintre italieni sustin ca ei colecteaza deseurile selectiv intotdeauna, comparativ cu doar 39% dintre turci. Cele mai ridicate ponderi se inregistreaza in Luxemburg (90%) si in Belgia (89%), in timp ce in Romania ajunge la 45%. Aproximativ 59% dintre respondenti marturisesc, insa, ca sunt confuzi cand vine vorba de colectarea selectiva a deseurilor, ceea ce nu este surpinzator avand in vedere ca unele ambalaje sunt realizate din mai multe materiale care ar trebui separate.
Discrepantele intre procente pot fi explicate partial de normele locale, culturale si sociale, precum si de accesul la centre de reciclare.
La nivel global, se estimeaza ca vor fi generate anual 3,5 miliarde de tone de deseuri in anul 2050, comparativ cu 2 miliarde de tone de deseuri in 2016. Aproximativ 50 milioane tone de deseuri provenite de la echipamente electrice si electronice (telefoane mobile, computere, televizoare) sunt produse anual, dintre care 20% sunt reciclate corespunzator. Respondentii au declarat ca si-ar dori ca reciclarea sa fie cat mai simpla, iar in acest caz ar recicla si fara un stimulent financiar (47%).
Printre cele mai reciclate produse se numara aparatele de uz casnic. In ceea ce priveste diferentele de gen, studiul arata ca femeile sunt mai preocupate de impactul asupra mediului decat barbatii atunci cand achizitioneaza un nou produs. (30% vs 23%).
Jessica Exton, specialist in stiinta comportamentala in cadrul ING: „Exista un grad ridicat de constientizare privind amenintarile asupra mediului inconjurator, dar nu este echivalent cu ritmul schimbarilor care se produc la nivel comportamental. Informarea si constientizarea nu au determinat si schimbarea obiceiurilor consumatorilor, cu atat mai mult cu cat impactul deciziilor zilnice, pe termen scurt sau lung, nu este simplu de masurat.
Schimbarile nu se pot produce doar la nivel individual. Este esential sa existe eforturi colective si coordonate, din partea tuturor stakeholderilor, pentru ca economia circulara sa functioneze in mod eficient.”
Despre studiu
Sondajul international ING pe a fost efectuat de Ipsos prin chestionare aplicate online. La acest studiu au participat 15.146 de respondenti din 15 tari: Austria, Belgia, Cehia, Franta, Germania, Italia, Luxemburg, Olanda, Polonia, Romania, Spania, Turcia, Marea Britanie, Australia si Statele Unite ale Americii. Chestionarea a avut loc in perioada 16-30 august 2019. Raportul complet este disponibil pe https://think.ing.com/consumer/ing-international-survey/.
Sondajul international ING este realizat de cateva ori pe an de catre ING International Consumer Economics. Subiectele abordate sunt despre bani si stil de viata - combina idei despre educatie financiara, finante personale si comportament economic pentru a furniza periodic informatii practice referitoare la modul in care oamenii isi gestioneaza banii – si cum poate afecta acest lucru viata consumatorilor.
ING
ING Bank Romania este parte a ING Group, institutie financiara internationala globala, care ofera servicii bancare unui numar de peste 34 de milioane de clienti individuali, companii sau institutii din peste 40 de tari. Infiintata in 1994, ING Bank Romania este in prezent o banca universala, oferind produse si servicii tuturor categoriilor de clienti – companii mari si mici, institutii financiare, mici antreprenori si persoane fizice.
Misiunea ING este aceea de a-i sustine pe oameni sa fie cu un pas inainte, in viata si in afaceri.
