Anul 2025 aduce schimbari semnificative si o complexitate ridicata din perspectiva fiscala. Mediul de afaceri din Romania se afla intr-o perioada de transformari majore, iar companiile trebuie sa se adapteze rapid la noile realitati. Digitalizarea fiscala, accesul in Schengen, litigiile fiscale, preturile de transfer, impozitul minim global BEPS 2.0 sau impozitele directe, precum IMCA si ICAS sunt doar cateva dintre temele esentiale care vor modela peisajul fiscal pentru anul in curs. In plus, cresterea taxelor si eliminarea facilitatilor fiscale din sectoare cheie, precum IT, constructii, agricultura si industria alimentara au solicitat reactii rapide din partea companiilor pentru a face fata impactului asupra costurilor si bugetelor.
„In contextul actual, companiile trebuie sa fie pregatite sa navigheze prin incertitudinile privind impozitarea progresiva, viitorul cotei unice si predictibilitatea cotelor de TVA”, a declarat Georgiana Iancu, Partener, Liderul Practicii de Taxe Indirecte si Digitalizare Fiscala, EY Romania in deschiderea Conferintei Anuale de fiscalitate EY.
Cea de-a 19-a editie a Conferintei Anuale de Fiscalitate organizata de EY Romania a reunit peste 250 de reprezentanti din mediul de afaceri, evenimentul axandu-se pe schimbarile legislative si cresterea taxelor pentru companii si persoane fizice. Specialistii EY Romania au oferit informatii si raspunsuri pentru a facilita intelegerea provocarilor acestui an, caracterizat de implementarea unor noi norme si directive europene. Din partea autoritatilor, au participat Albert Fruth, Sef Serviciu in cadrul Unitatii de Management al Informatiei (ANAF), Magdalena Gradinaru, Director General Adjunct pentru Activitatea de Control Fiscal (DGAMC, ANAF), si Marcel Mutescu, Presedintele Autoritatii Vamale Romane, care au prezentat clarificari privind eforturile de digitalizare ale administratiei fiscale si vamale.
Tendinte in controale fiscale 2025. Preturi de transfer si controverse fiscale
Emanuel Bancila, Partener, coordonator Litigii si Inspectii Fiscale, Bancila, Diaconu si Asociatii, a subliniat importanta crearii in viitor a unui departament specializat de minimizare a riscurilor fiscale care sa auditeze riscul fiscal raportat la modelul de business al contribuabilului. "Contestarea modelului de desfasurare a afacerii de catre autoritatile fiscale a devenit o practica intalnita constant in cadrul inspectiei fiscale. Modalitatile surprinzatoare de recalificare a anumitor tranzactii pentru a stabili situatii de fapt fiscale, care sa conduca la stabilirea de obligatii fiscale suplimentare fac aproape imposibila cuantificarea riscului fiscal in anumite industrii”, a precizat acesta. Potrivit rapoartelor publicate de ANAF, valoarea sumelor impuse in anul 2024 s-a dublat, in conditiile in care numarul inspectiilor a crescut cu doar 10%, iar in acest an se prefigureaza o crestere a activitatii de control fiscal, doar verificarile documentare urmand sa creasca cu 100%. Avand in vedere cresterea accelerata a activitatii de control fiscal „contribuabilii trebuie sa tina seama si de faptul ca riscul impunerii este influentat in practica si de modelele de business adoptate de contribuabil pentru perioade din trecut”, a explicat Emanuel Bancila. Se observa, totodata, o tendinta a organelor fiscale de ajustare in recalificarea tranzactiilor fiscale cu consecinte negative pentru contribuabil, chiar daca respectivul subiect fiscal a fost transat favorabil pentru contribuabil printr-o hotarare a Curtii de Justitie a Uniunii Europene.
Accelerarea solutionarii MAP-urilor: prioritate pentru imbunatatirea sistemului fiscal romanesc
In contextul cresterii tranzactiilor transfrontaliere, dubla impunere economica a devenit o problema majora pentru grupurile multinationale din Romania. Controalele de preturi de transfer efectuate de autoritatile fiscale romanesti duc la ajustari semnificative, rezultand in impozitarea aceluiasi venit in doua state diferite. Adrian Rus, Partener, Liderul Departamentului Preturi de Transfer, EY Romania, a subliniat importanta solutionarii rapide a procedurilor de acord mutual (MAP) pentru eliminarea dublei impuneri economice. „In afara posibilitatii de a apela la o actiune in instanta, care se va incheia cu o decizie finala de solutionare a litigiului cu autoritatile romane, o modalitate care garanteaza eliminarea dublei impuneri economice este depunerea unei cereri pe baza unei proceduri de acord mutual (MAP) pentru eliminarea acestui risc”, a explicat el.
Potrivit statisticilor publicate de OECD, numarul cererilor privind MAP in Romania s-a triplat in ultimii trei ani, ajungand la aproape 50 in 2023, respectiv o crestere semnificativa a numarului de cazuri in care contribuabilii au cautat sa rezolve dubla impunere prin acord mutual. Cu toate acestea, este ingrijorator faptul ca, in 2023, doar sapte dintre aceste cazuri au fost solutionate, iar patru dintre acestea au fost retrase de catre contribuabil. „In contextul intensificarii auditurilor de preturi de transfer, ne intrebam in ce masura contribuabilii romani au acces real la aceste proceduri internationale", a adaugat expertul EY.
Solutionarea unui numar cat mai mare de cazuri este o provocare, dar poate fi realizata cu o abordare structurata si eficienta din partea autoritatilor fiscale, iar accelerarea solutionarii MAP-urilor este in linie cu standardele si bunele practici promovate de OECD. „Prin urmare, acest demers nu doar ca va facilita o mai buna colaborare cu contribuabilii si va creste increderea in sistemul fiscal romanesc, dar va sprijini si eforturile Romaniei de a adera la OECD, consolidand astfel pozitia tarii pe scena internationala", a concluzionat Adrian Rus.
2025: Anul modernizarii si digitalizarii vamuirii in Romania
„Anul 2025, din perspectiva vamala, va fi dedicat fluidizarii vamuirii marfurilor la frontiera externa a Uniunii Europene, context in care Autoritatea Vamala Romana este in plin proces de implementare a unor sisteme avansate de control bazate pe analiza de risc si pe echipamente de ultima generatie si a noului sistem national de import. Concomitent, nou-infiintata structura de "audit vamal" va incuraja in mod proactiv conformarea voluntara din partea operatorilor economici, intr-o prima faza”, a subliniat Mihai Petre, Director, Global Trade, EY Romania.
Taxarea fortei de munca – intre legislatia UE si modificarile la nivel national
Cele doua directive europene care aduc noutati pe piata muncii in acest an se refera, in primul rand, la stabilirea unui salariu minim adecvat la nivelul UE si, in al doilea rand, la reglementarea relatiilor de munca pentru companiile de tip platforma digitala. „Un aspect important al primei directive este ca aceasta ia in considerare caracterul adecvat al salariului minim in functie de specificul fiecarei tari, inclusiv Romania. Cea de-a doua directiva, recent aprobata de Parlamentul European, vizeaza imbunatatirea conditiilor de munca pe platformele digitale si trebuie implementata pana in 2026. Aceasta include masuri clare, care definesc statutul profesional al persoanelor care lucreaza prin intermediul platformelor si abordeaza problematica clasificarii eronate a acestui tip de munca”, a detaliat Corina Mindoiu, Partener, Departamentul de Impozit pe Venit si Contributii Sociale, EY Romania.
Noi provocari si in sfera taxelor directe: Taxa pe stalp si clarificari necesare pentru IMCA si ICAS
Anul in curs va fi marcat, din punct de vedere al fiscalitatii, de nevoia de a colecta mai multe impozite si taxe. Pentru moment, a fost reintrodusa taxa pe constructii speciale (asa-numita „taxa pe stalp”), IMCA si ICAS raman in vigoare, fiind eliminate facilitatile fiscale pentru angajatii din IT, agricultura si constructii. „In sfera taxelor directe este nevoie de norme de aplicare care sa clarifice situatii specifice pentru determinarea IMCA, ICAS, dar si a interferentei acestor taxe, inclusiv cu impozitul pe profit. Si in ceea ce priveste impozitul pe constructii speciale asteptam normele, dar contribuabilii trebuie sa se pregateasca deja prin revizuirea listei de active si efectuarea de estimari de impact. O veste buna este ca ramane in vigoare facilitatea pentru cercetare-dezvoltare, atat pentru impozit pe profit, cat si impozit pe salarii. Se adauga demersuri pozitive prin extinderea creditului pentru cercetare-dezvoltare si la IMCA si, speram, prin introducerea unui mecanism care sa permita mentinerea beneficiilor in Romania, in contextul aplicarii impozitului minim global”, a mentionat Raluca Popa, Partener, Departamentul de Impozite Directe, EY Romania.
„De asemenea, impozitul minim global impune, din 2024, un prag minim de impozitare efectiva grupurilor de companii, in fiecare tara in care desfasoara activitate si vine cu o serie de complexitati ce trebuie abordate fara intarziere”, a adaugat expertul EY.
Inchiderea exercitiului financiar si reglementari contabile
In zona de reglementari contabile, incepand cu exercitiul financiar 2024 au fost transpuse in legislatia nationala prevederile Directivei care ajusteaza criteriile de marime pentru microintreprinderi si intreprinderi sau grupuri mici, mijlocii si mari. Asadar, pentru a stabili categoria de entitate raportoare si formatul situatiilor financiare aplicabile la 31 decembrie 2024, entitatile trebuie sa verifice depasirea pragurilor actualizate pentru doi dintre cei trei indicatori prevazuti de lege (total active, cifra de afaceri si numar mediu de salariati) la 31 decembrie 2024 si la 31 decembrie 2023. „Atragem atentia ca pragurile pentru cifra de afaceri si total active in functie de care se stabileste obligativitatea auditarii situatiilor financiare nu au fost modificate. Prin urmare, unele societati vor pregati situatii financiare intr-un format simplificat, cu trei componente, dar ramane obligatia de auditare a situatiilor financiare”, a explicat Diana Lupu, Partener, Conformitate Globala si Raportare, EY Romania.
O provocare in plus la aceasta inchidere de an pentru societatile care fac parte din grupuri mari vine din zona fiscala: „Impozitul minim global se aplica in ceea ce priveste exercitiile financiare care incep de la data de 31 decembrie 2023. Potentialul impact al impozitului minim global trebuie inclus in situatiile financiare la 31 decembrie 2024, chiar daca primul termen de raportare si plata este de 18 luni de la finalul exercitiului financiar. Pentru grupurile care au un exercitiu financiar diferit de anul calendaristic, impactul impozitului minim global trebuie inclus in situatiile financiare intocmite pentru exercitiul financiar care a inceput dupa 31 decembrie 2023”, a adaugat expertul EY.
Digitalizarea fiscala: e-SAF-T, e-Factura si e-TVA rescriu regulile inspectiilor fiscale
Din 2025, vor incepe inspectiile fiscale care vor include si anul 2022, cand contribuabilii mari au depus primele declaratii SAF-T. Printre alte aspecte, inspectiile vor verifica daca datele din declaratiile fiscale corespund cu cele din evidenta contabila si fiscala, inclusiv din SAF-T. Prin urmare, companiile trebuie sa asigure consistenta si calitatea datelor declarate prin SAF-T, conform testelor publicate de ANAF in 2023 si actualizate in 2024 pentru sectiunea „General Ledger Entries”.
e-TVA ofera in prezent companiilor acces la modul in care administratia fiscala coreleaza datele din sistemele operative (e-factura, e-case de marcat, e-transport, evidentele vamii) cu declaratiile fiscale (D390, D394) si decontul de TVA D300. „In acelasi timp, o declaratie SAF-T corect intocmita permite generarea unei imagini precise a decontului de TVA si reconcilierea datelor, astfel incat unul dintre pilonii ce vor sta la baza inspectiilor fiscale va fi corelarea sistemelor operative cu cele din raportarile fiscale”, a explicat Georgiana Iancu.
„In contextul in care companiile romanesti continua sa se adapteze cerintelor e-factura si e-TVA, prin ajustarea proceselor si sistemelor interne, continuarea dialogului intre administratia fiscala si contribuabili ramane vitala pentru ca aceste masuri de digitalizare sa dea roade”, a tinut sa sublinieze expertul EY.
„Anul 2025 reprezinta un moment de schimbare majora pentru sistemul fiscal romanesc, aducand provocari importante pentru companii. Cresterea taxelor, adaptarea la digitalizare si implementarea normelor fiscale europene necesita o planificare fiscala atenta si o comunicare deschisa intre contribuabili si autoritati. Este esential ca mediul de afaceri sa fie vigilent si pregatit pentru a naviga cu succes prin aceste schimbari semnificative”, a concluzionat Georgiana Iancu.
***
Despre EY Romania
EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 392.995 de angajati in peste 700 de birouri in 150 de tari si venituri de aproximativ 51,2 miliarde de USD in anul fiscal incheiat la 30 iunie 2024. Reteaua lor este cea mai integrata la nivel global, iar resursele din cadrul acesteia ii ajuta sa le ofere clientilor servicii prin care sa beneficieze de oportunitatile din intreaga lume.
Prezenta in Romania inca din anul 1992, EY furnizeaza, prin intermediul celor peste 1000 de angajati din Romania si Republica Moldova, servicii integrate de audit, asistenta fiscala, juridica, strategie si tranzactii, consultanta catre companii multinationale si locale.
Avem birouri in Bucuresti, Cluj-Napoca, Timisoara, Iasi si Chisinau. EY Romania s-a afiliat in 2014 singurei competitii de nivel mondial dedicata antreprenorialului, EY Entrepreneur Of The Year. Castigatorul editiei locale reprezinta Romania in finala mondiala ce are loc in fiecare an, in luna iunie, la Monte Carlo. In finala mondiala se acorda titlul World Entrepreneur Of The Year. Pentru mai multe informatii, vizitati: www.ey.com
