Romania se afla in plin proces de transformare radicala a serviciilor vamale, desfasurat sub semnul Strategiei privind reforma autoritatii vamale din Romania aplicate in perioada 2022 – 2024, care va continua insa din perspectiva noua, aceea de acceptare a tarii noastre in Spatiul Schengen.
Acum, modernizarea si eficientizarea activitatilor vamale, care vor avea un impact direct asupra economiei nationale, dar si asupra schimburilor comerciale regionale si europene, vor include restructurarea obligatorie a retelei punctelor de frontiera, precum si a procedurilor de vamuire si control al marfurilor care tranziteaza, intra sau pleaca din Romania. Dincolo de obiective de pregatire avansata a personalului si dotarea cu echipamente adecvate actului de supraveghere a frontierelor nationale, cheia in tot acest tablou ar trebui sa fie digitalizarea proceselor si implementarea solutiilor bazate pe inteligenta artificiala (AI).
Cum schimba digitalizarea paradigma serviciilor vamale
Aici vorbim despre trei directii principale: sisteme digitale, interoperabilitate si transparenta a serviciilor vamale.
Implementarea sistemelor digitale: Romania a inceput sa implementeze sisteme digitale pentru a facilita procesarea rapida a documentelor vamale. Aceste sisteme permit depunerea electronica a declaratiilor vamale, reducand timpul de asteptare si erorile umane.
Interoperabilitate: Digitalizarea vamilor se aliniaza cu initiativele Uniunii Europene de a crea un sistem vamal integrat. Acest lucru implica interoperabilitatea intre sistemele vamale ale statelor membre, facilitand schimbul de informatii si cooperarea intre autoritati.
Transparenta si accesibilitate: Digitalizarea imbunatateste transparenta proceselor vamale, permitand comerciantilor sa acceseze informatii relevante si sa urmareasca stadiul declaratiilor lor in timp real.
Cat de fezabile sunt solutiile AI in vama romaneasca
Teoretic, solutiile de tip AI vin sa contribuie semnificativ la modernizarea serviciilor vamale, cu mentiunea ca acestea trebuie sa fie create pe standarde de transparenta si securitate poate mai ridicate comparativ cu alte sectoare. In principiu, vorbim despre cel putin trei beneficii, desi avantajele sunt multiple, pe toate orizontalele si verticalele domeniului vamal.
Analiza predictiva: Utilizarea inteligentei artificiale pentru analiza datelor vamale poate contribui esential la identificarea riscurilor si la prevenirea fraudelor. Algoritmii AI pot analiza modele de comportament si pot semnala anomalii in declaratiile vamale.
Automatizarea proceselor: AI poate automatiza procesele repetitive, cum ar fi verificarea documentelor si clasificarea marfurilor, ceea ce duce la o eficienta crescuta si la reducerea timpului de procesare.
Asistenta pentru decizii: Solutiile AI sunt capabile sa ofere asistenta autoritatilor vamale in luarea deciziilor, prin furnizarea de analize si recomandari bazate pe datele disponibile, colectate si importate direct in sistem ori prin cooperare cu autoritatile vamale din statele UE si din Europa.
Cel mai important detaliu, in acest context care devine din ce in ce mai complex, este acela ca Vama, ca autoritate si entitate responsabila de gestionarea situatiei marfurilor care fac obiectul schimburilor comerciale ale Romaniei, va deveni o adevarata biblioteca de date. Utilizarea solutiilor de tip AI la un astfel de volum urias de date, mai ales pe zona de risc, aproape ca devine o conditie sine qua non in gestionarea si utilizarea analizei de date in activitatea Vamii si in strategiile de perfectare a serviciilor vamale.
De altfel, pentru analiza de risc, exista deja un proiect UE destinat capacitatii de analiza de risc la nivelul statelor membre. Contextul este cel al cresterii volumului de comert electronic, si din Romania, si din exterior, volumele de trimiteri fiind la nivelul sutelor de mii pe cele patru birouri vamale existente acum. La un astfel de volum, fara o capacitate extinsa de analiza de risc, nu se poate lua in considerare modernizarea serviciilor vamale romanesti. Autoritatea a reiterat intentia de a implementa analiza riscurilor pe o solutie de inteligenta artificiala.
Cum schimba intrarea in Schengen structura si rolul Vamii in Romania
Aderarea Romaniei in Spatiul Schengen inseamna libera circulatie a persoanelor, dar pentru marfuri si schimburi comerciale abordarea este diferita. Intr-adevar, circulatia se realizeaza fara controale, fara formalitati si fara taxe platite in punctul vamal, chiar din anul 2007, de cand Romania a intrat in UE. Ramane insa foarte important controlul marfurilor in acest context, respectiv colaborarea cu autoritatile din tarile vecine.
In absenta parghiei de control fizic, prin implementarea proiectului e-Transport, autoritatea va avea si isi va mentine o prezenta permanenta pe frontiera cu statele UE vecine, Ungaria si Bulgaria. Pe de alta parte, pe proiectul e-Sigiliu, prevazut sa fie operational la inceput de 2025, autoritatea dispune de automobile dotate cu un sistem IT sofisticat, care citesc in timp real numerele de inmatriculare ale transportatorilor, astfel incat vor fi disponibile informatii actualizate referitoare la acel transport. De asemenea, autoritatea vamala a organizat impreuna cu ANAF pozitionarea la principalele puncte ale frontierei si a definit principalele rute de transport, ca parte din analiza de risc.
Pe langa acest sistem de e-Sigiliu, avem sistemul de securizare a frontierei prin dotarea cu scanere (sase in prezent, la care se vor adauga inca cinci in acest an) care, pe langa partea de securitate (se vor diminua intrarile de marfuri neautorizate), va insemna si fluidizarea intrarilor. Pe scurt spus, personalul de la frontiere va fi degrevat de controlul fizic, acesta fiind preluat de catre birourile vamale.
Reconfigurarea actului de control in contextul Schengen
Aderarea la Spatiul Schengen impune Romaniei sa indeplineasca standarde stricte in ceea ce priveste securitatea frontierelor si gestionarea fluxurilor comerciale. Acest lucru va necesita modernizarea infrastructurii vamale si a proceselor de control. De asemenea, odata cu intrarea in Schengen, se asteapta o fluidizare a fluxurilor comerciale, ceea ce va necesita o adaptare a serviciilor vamale pentru a gestiona un volum mai mare de marfuri fara a compromite securitatea. Aderarea la Schengen va facilita cooperarea cu alte state membre in domeniul schimbului de informatii si al controlului vamal, contribuind la o gestionare mai eficienta a riscurilor.
La nivelul Autoritatii Vamale din Romania, s-a anuntat deja faptul ca Centrul de Imagistica va fi operational pana la sfarsitul anului 2025, va scana, practic, tot ce a trecut prin frontiera si va realiza o monitorizare completa si complexa. In frontiera nu mai sunt spatiile de control necesare, marfurile vor tranzita foarte repede granitele, dar controalele amanuntite se vor face la interior. Deocamdata, in acest moment, Romania utilizeaza intr-o mica proportie proceduri simplificate, astfel incat marfa sa ajunga direct in locatia operatorului economic. Deocamdata suntem sub 10% pe aceasta procedura, adica mult sub media UE. Ceea ce inseamna ca este locul obligatoriu care sa absoarba solutiile digitale, pentru cresterea eficientei ca timp si costuri.
Restructurarea serviciilor vamale romane
Serviciile vamale romane se restructureaza pentru a integra noile tehnologii si pentru a raspunde cerintelor internationale, ceea ce va include crearea de departamente specializate in digitalizare si utilizarea AI. Nu mai putin importante insa raman alte doua aspecte: formarea profesionala a personalului vamal, care trebuie sa fie instruit in utilizarea noilor tehnologii si in gestionarea proceselor digitale. Investitiile in formarea profesionala vor asigura o tranzitie lina catre noile reglementari si tehnologii. Si, in al doilea rand, colaborarea cu sectorul privat, pentru a dezvolta solutii inovatoare si pentru a imbunatati eficienta proceselor vamale. Parteneriatele public-private ar putea aduce expertiza si resurse suplimentare, daca vor fi bine concepute si implementate.
Noile reglementari in domeniul vamii din Romania, influentate de digitalizare, solutii AI si aderarea la Schengen reprezinta o oportunitate majora pentru modernizarea serviciilor vamale. Aceste schimbari nu doar ca vor imbunatati eficienta si transparenta proceselor vamale, dar vor contribui si la integrarea Romaniei in economia globala. Adaptarea la aceste noi realitati va necesita un angajament ferm din partea autoritatilor vamale, a sectorului privat si a comunitatii comerciale.
***
Despre EY Romania
EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 392.995 de angajati in peste 700 de birouri in 150 de tari si venituri de aproximativ 51,2 miliarde de USD in anul fiscal incheiat la 30 iunie 2024. Reteaua lor este cea mai integrata la nivel global, iar resursele din cadrul acesteia ii ajuta sa le ofere clientilor servicii prin care sa beneficieze de oportunitatile din intreaga lume.
Prezenta in Romania inca din anul 1992, EY furnizeaza, prin intermediul celor peste 1.000 de angajati din Romania si Republica Moldova, servicii integrate de audit, asistenta fiscala, juridica, strategie si tranzactii, consultanta catre companii multinationale si locale.
Avem birouri in Bucuresti, Cluj-Napoca, Timisoara, Iasi si Chisinau. EY Romania s-a afiliat in 2014 singurei competitii de nivel mondial dedicata antreprenorialului, EY Entrepreneur Of The Year. Castigatorul editiei locale reprezinta Romania in finala mondiala ce are loc in fiecare an, in luna iunie, la Monte Carlo. In finala mondiala se acorda titlul World Entrepreneur Of The Year. Pentru mai multe informatii, vizitati: www.ey.com
