Tratamentul fiscal al indemnizatiilor acordate de angajatori pentru delegarea/detasarea sau pentru desfasurarea activitatii angajatilor in strainatate (diurne) a reprezentat, pentru o perioada indelungata, subiect de disputa intre contribuabili si autoritatea fiscala. In aceste conditii, au existat numeroase inspectii fiscale in cadrul carora diurnele au fost reincadrate in venituri de natura salariala, stabilindu-se impozite si contributii suplimentare de plata in sarcina contribuabililor, precum si dobanzi si penalitati aferente acestora.
Dupa indelungi dezbateri, Parlamentul Romaniei a adoptat legea pentru anularea unor obligatii fiscale si pentru modificarea unor acte normative (promulgata recent de presedintele Romaniei, urmand a fi publicata in Monitorul Oficial), care prevede o noua amnistie pentru obligatiile fiscale principale si accesorii stabilite in astfel de cazuri, dar si clarificari ale regimului fiscal aplicabil diurnelor.
Autoritatile au mai apelat si in trecut la amnistierea datoriilor de acest tip, dar, in lipsa unei viziuni unitare si a armonizarii legislatiei in aceasta materie, problema s-a perpetuat. Unul dintre domeniile cele mai afectate de reincadrarea indemnizatiilor in venituri de natura salariala este cel al transportului international.
Care este obiectul amnistiei?
Obiectul amnistiei consta in anularea obligatiilor stabilite de organele fiscale ca urmare a reincadrarii indemnizatiilor acordate pentru delegarea/detasarea angajatilor sau pentru desfasurarea activitatii pe teritoriul altei tari, in venituri de natura salariala, incepand cu data de 1 iulie 2015 pana la data intrarii in vigoare a actualei legi.
Anularea vizeaza datoriile fiscale neplatite, dar si pe cele platite deja, pe care contribuabilii au dreptul sa le recupereze, la cerere. Desi proiectul de lege prevedea initial o exceptie potrivit careia societatile in cazul carora deciziile de impunere a unor sume suplimentare de plata au fost validate printr-o hotarare judecatoreasca definitiva nu puteau beneficia de amnistie, aceasta a fost eliminata in Camera Deputatilor.
Termenul de prescriptie a dreptului de a solicita restituirea acestor sume este de cinci ani si incepe sa curga de la data intrarii in vigoare a noii legi. Ulterior implinirii acestui termen, angajatorii nu vor mai putea beneficia de restituirea sumelor respective.
In plus, obiectul amnistiei nu se limiteaza doar la anularea obligatiilor deja impuse, ci prevede si interdictia pentru autoritatile fiscale de a emite, in viitor, decizii de impunere privind reincadrarea indemnizatiilor de delegare/detasare acordate in perioada cuprinsa intre 1 iulie 2015 si data intrarii in vigoare a legii.
Cine poate beneficia de aceasta facilitate?
Beneficiari ai acestei facilitati sunt toti contribuabilii in sarcina carora au fost stabilite, prin decizie de impunere, diferente de obligatii fiscale ca urmare a reincadrarii indemnizatiilor de delegare/detasare transnationala in venituri salariale.
Principalele categorii de contribuabili vizati de aceasta amnistie sunt transportatorii internationali, agentii de munca temporara din Romania, care recruteaza persoane si le pun la dispozitia altor intreprinderi din Uniunea Europeana si din state terte, si prestatorii de servicii de constructii, montaj, antrepriza etc., care isi trimit angajatii pe diferite santiere din state membre sau terte.
Care va fi procedura de punere in aplicare a acestei amnistii?
Potrivit legii, amnistia ar trebui sa fie aplicata de organele fiscale din oficiu. Cu toate acestea, este indicat ca societatile sa semnaleze autoritatii fiscale situatiile in care au primit decizii de impunere pentru astfel de obligatii, pentru a se asigura ca vor beneficia de efectele amnistiei constand in anularea/restituirea sumelor respective.
Pentru aplicarea amnistiei, Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) este obligata sa emita, in termen de 30 de zile de la intrarea in vigoare a legii, un ordin cu regulile necesare pentru anularea obligatiilor fiscale.
Ce se va intampla in viitor cu sumele acordate sub forma de diurna - cum vor putea fi reincadrate drept venituri salariale?
Din perspectiva regimului fiscal aplicabil in viitor, noua lege aduce claritate, dat fiind ca mentioneaza expres ca tratamentul fiscal preferential, respectiv scutirea de la plata impozitului pe venit si a contributiilor sociale obligatorii se aplica si in situatiile de detasare transnationala (aceasta fiind una dintre cele mai utilizate modalitati in care salariatii isi desfasoara activitatea in strainatate), dar si in cazurile in care activitatea se desfasoara in alta localitate. In plus, noile prevederi extind aplicarea regimului fiscal preferential si asupra salariatilor mobili, care primesc o astfel de indemnizatie, potrivit legii.
In acelasi timp, legea introduce un plafon suplimentar pentru sumele acordate angajatilor si scutite de la plata impozitului pe venit si a contributiilor sociale obligatorii. Potrivit noilor prevederi, acestea nu trebuie sa depaseasca: de 2,5 ori valoarea indemnizatiei stabilite pentru salariatii institutiilor publice si contravaloarea a trei salarii de baza pentru locul de munca ocupat, raportata la numarul de zile lucrate in luna respectiva si multiplicata cu numarul de zile in care activitatea este desfasurata in alta localitate/in strainatate.
In situatia in care unul dintre cele doua plafoane este depasit, diferenta va fi asimilata venitului salarial si supusa impozitului pe venit si contributiilor sociale obligatorii.
Este de retinut faptul ca regimul fiscal si plafoanele mentionate se aplica si pentru persoanele fizice cu alte forme contractuale (spre exemplu directorii cu contract de mandat) care se afla in situatii similare.
Din perspectiva procedurala, este posibil sa apara si pe viitor situatii in care sumele acordate salariatilor sub forma de diurna sa fie reincadrate ca venituri salariale, insa numai in baza constatarilor realizate de organele competente din cadrul Inspectiei Muncii. Astfel, autoritatile fiscale nu vor mai avea dreptul sa aprecieze, in mod direct, ca sumele primite sub forma de indemnizatii pentru delegare/detasare reprezinta venituri de natura salariala, ci doar ca urmare a controalelor efectuate in acest scop de Inspectia Muncii.
In concluzie, noua lege aduce duble beneficii contribuabililor. Pe de o parte, vine in ajutorul agentilor economici prin anularea datoriilor fiscale impuse pentru sumele acordate cu titlu de indemnizatii de delegare/detasare si, pe de alta parte, ofera premisele elaborarii cadrului legal mult asteptat. Acesta va asigura aplicarea unitara si eficienta de catre autoritati a legislatiei fiscale si a legislatiei muncii, constituind atat un mecanism de armonizare, cat si o garantie de predictibilitate pentru contribuabili.
